Un grup de 25 de cercetători din Australia, SUA, Europa și Asia susțin că legătura între poluarea umană și încălzirea globală a început chiar de la mijlocul secolului al 19-lea – cu 100 de ani mai devreme decât consideră acum comunitatea internațională a cercetătorilor din domeniu.
Pe de o parte, echipa de cercetători a reconstruit evoluția temperaturilor și a emisiilor de gaze cu efecte de seră în ultimii 500 de ani, luând în considerare atât puținele măsurători realizate înainte de secolul XX, dar mai ales diverse date bazate pe analiza coralilor, a inelelor copacilor sau a gheții (principalele „instrumente de lucru” ale specialiștilor pentru a observa acumulările de gaze cu efecte de seră în timp).
Pe de altă parte, echipa a analizat cele mai recente simulări IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) ținând de evoluția climei de-a lungul ultimilor mii de ani. Suprapunând rezultatele, nu mică a fost surpriza cercetătorilor când au realizat că începutul încălzirii globale accelerate se situează în perioada anilor 1830 – adică perioada în care istoria consemnează începutul Erei Industriale.
S-a mai constatat că, înainte de această perioadă, activitatea umană (bazată în special pe defrișări în favoarea agriculturii și arderea cărbunilor, în cantități mult mai mici decât acum) aproape că nu a influențat climatul, cantitățile de gaze cu efect de seră fiind insignifiante. Nici activitatea vulcanică din anii 1800 sau activitatea solară din aceeași perioadă nu au fost factori care să influențeze vizibil atmosfera și climatul.
Cercetătorii susțin că primele semne ale încălzirii globale s-au făcut simțite în anii 1830 în zona arctică și oceanele tropicale, după care au urmat foarte curând Europa, Asia și America de Nord. În zona antarctică efectele au întârziat, cel mai probabil datorită modului în care funcționează curenții din oceane – un domeniu care necesită încă multă cercetare pentru a fi înțeles mai bine.
Rămâne ca și alți cercetători și studii să confirme aceste descoperiri, care se speră că ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine și să ne facă mai capabili să putem prevedea cât mai exact evoluția climei și a temperaturilor în decadele următoare, astfel încât să putem face față cât mai eficient schimbărilor climatice.
