Într-un studiu recent, NASA a urmărit nivelul unor poluanți, în intervalul 2005 – 2015, pentru unele dintre cele mai industrializate regiuni din lume, printre care și România, ca parte a Europei de Est.
AURA este un satelit de cercetare NASA aflat pe orbită în jurul Pământului din 2004. Satelitul furnizează observații globale asupra stratului de ozon și a gazelor cheie ce poluează atmosfera, cum ar fi dioxidul de azot (NO2) și dioxid de sulf (SO2).
Sursele notabile de SO2 includ, de exemplu, industria minieră și districtele industriale din regiunea Donbass în estul Ucrainei, marile termocentrale pe cărbune din jurul Mării Marmara și din sudul Turciei, precum și cele din judeţul Gorj în sud-vestul României, din Galabovo în Bulgaria, din Belgrad în Serbia, și Megalopolis în sudul Greciei.
Cele mai multe zone cu nivel ridicat de dioxid de sulf se datorează utilizării cărbunelui (lignit – cărbune de calitate inferioară cu un conținut mare de sulf) pentru generarea de energie electrică și îndepărtării incomplete a SO2 din gazele de ardere evacuate pe coș.
O altă sursă importantă de dioxid de sulf din regiune este Vulcanul Etna, în Sicilia, Italia.
Studiul indică scăderi considerabile de dioxid de sulf în județul Gorj din România, în Grecia și în Bulgaria, probabil ca urmare a unor măsuri mai stricte de control privind emisiile de SO2 de la termocentrale, ca răspuns la mandatele Uniunii Europene.
Cea mai mare sursă de dioxid de azot a fost observată în zona orașului Moscova, Federația Rusă. De asemenea, niveluri ridicate au fost observate peste regiunile industriale în apropiere de Katowice, în sudul Poloniei, estul Germaniei, și nord-vestul Republicii Cehe.
Cei doi poluanți, dioxidul de azot (NO2) și dioxidul de sulf (SO2), contribuie, prin reacţii chimice în atmosferă, la poluarea cu pulberi în suspensie (particule fine) cu un diametru mai mic de 2,5 µm (PM2.5). PM2.5 ridică probleme serioase de sănătate, deoarece pot parcurge distanţe lungi, inclusiv dincolo de graniţele plămânilor, afectând sistemul respirator, neurologic și cardio-vascular.
În timp ce traficul rutier este în general cea mai importantă sursă de NOx (oxizi de azot) din Europa (după cum am văzut într-un alt studiu recent), în unele țări din Europa de Est sectorul energetic este principalul contribuabil.
Studiul pe baza observațiilor satelitare a raportat scăderi substanțiale ale emisiilor de NOx și coloanelor de NO2 în majoritatea țărilor din Europa de Vest datorită reglementărilor mai stricte ale emisiilor. În contrast, modificările emisiilor sunt destul de mici în Europa de Est.
O creștere a emisiilor de NOx este raportată pentru acele țări în care punerea în aplicare a standardelor Uniunii Europene de calitate a aerului este mai puțin eficientă. Unele țări, printre care și România, au solicitat o prelungire a termenului pentru a îndeplini anumite standarde, deoarece mai multe state membre au dificultăți în obținerea conformității cu criteriile UE pentru PM și NOx.
Dat fiind faptul că poluarea atmosferică reprezintă o problemă la nivel local, naţional şi internaţional, iar magnitudinea implicațiilor de sănătate este imensă, Greenpeace România susține tranziția către un viitor energetic axat în jurul resurselor regenerabile, cu impact negativ redus asupra calității aerului.
