Punctul culminant al Marii Expediții Americane constă în documentarea LIVE a eclipsei totale de soare din 21 august, din SUA. Lucru care impune și câteva lămuriri referitoare la diverse idei preconcepute despre eclipse. Iată, așadar, explicațiile științifice și logice pentru câteva dintre cele mai populare mituri.
Eclipsa totală de soare produce radiații periculoase care te orbesc – FALS
În timpul unei eclipse totale de soare, când discul lunii acoperă pe deplin soarele, corona strălucitoare emite numai radiații electromagnetice, uneori cu nuanță verde. Oamenii de știință au studiat această radiație timp de secole. Fiind de un milion de ori mai slabă decât lumina soarelui în sine, nu există nimic în lumina coronală care să traverseze 150 de milioane de kilometri de spațiu, să pătrundă în atmosfera noastră densă și să provoace orbire.
Cu toate acestea, dacă ați urmărit soarele înainte de totalitate, veți observa o suprafață solară strălucitoare și acest lucru poate provoca daune retiniene, deși reacția tipică umană instinctuală este de a feri ochii de lumina intensă, înainte să apară vreun prejudiciu grav.
Gravidele nu ar trebui să privească o eclipsă totală de soare, deoarece fătul poate fi afectat – FALS
Acest mit stupid este legat de ideea falsă anterioară, că în timpul unei eclipse totale de soare ar fi emise radiații nocive. Deși radiația electromagnetică din coroană, văzută ca lumină, este perfect sigură, există o altă formă de radiație care călătorește dinspre Soare spre Pământ. Adânc în interiorul soarelui, unde are loc fuziunea nucleară, se produc particulele numite neutrini, care trec neîngrădiți prin spațiu. Neutrinii trec, de asemenea, prin corpul solid al lunii în timpul eclipsei și o secundă sau mai târziu ajung pe Pământ și trec și prin el!
În fiecare secundă, corpul tău este „bombardat” de trilioane de astfel de neutrini, indiferent dacă soarele este peste sau sub orizont. Singura consecință este că, la fiecare câteva minute, câțiva atomi din corpul tău sunt transmutați într-un izotop diferit prin absorbția unui neutrin. Acesta este un efect complet inofensiv și nu face rău nimănui, nici măcar fătului.
Eclipsa totală de soare otrăvește mâncarea gătită în acel moment – FALS
Această bazaconie are legătură cu ideea falsă precedentă, despre razele solare dăunătoare care, în timpul unei eclipse totale a soarelui, ar produce un fel de radiație care ar afecta alimentele. Dacă s-ar întâmpla așa, aceleași radiații ar dăuna mâncării în cămară sau culturilor pe câmp.
Ideea de bază este că eclipsele totale ale soarelui sunt terifiante și coroanele lor verzui fantomă par a fi înspăimântătoare, așa că este natural să vrei să faci povestiri înfricoșătoare despre ele și să cauți coincidențe între evenimentele din jurul tău. Dacă cineva este otrăvit accidental cu salată de cartofi în timpul unei eclipse, unii ar putea susține că evenimentul nefast a fost produs chiar de eclipsă, chiar dacă sute de alte persoane din aceeași locație nu au fost deloc afectate.
Eclipsele totale de soare se întâmplă în același timp cu evenimente foarte rele – FALS
Un caz clasic a ceea ce psihologii numesc „Confirmation Bias” (confirmarea prejudecății) – omul are tendința să își amintească de toate ocaziile când s-au întâmplat două lucruri împreună, dar omite celelalte momente când nu au fost legate. Lucru care ne face să vedem eronat cauzele și efectele pe care ni le amintim mai ușor, deoarece creierul uman este predispus să caute și să rețină tipare cu rol important ca reguli de supraviețuire.
Eclipsele totale ale soarelui nu sunt evenimente înregistrate tot timpul în istorie ca fenomene de sine stătătoare, dar de foarte multe ori ies în evidență când coincid cu diverse evenimente istorice importante pentru evoluția societății. De exemplu, în 763 î.H., înregistrările timpurii asiriene menționează, în același pasaj, atât desfășurarea unei eclipse, cât și o insurecție în orașul Ashur (acum cunoscut sub numele de Qal’at Sherqat din Irak), ceea ce sugerează că în antichitate oamenii au considerat cele două evenimente legate. De asemenea, când regele Henric al Angliei, fiul lui William Cuceritorul, a murit în anul 1133, evenimentul a coincis cu o eclipsă totală a soarelui.
Aplicând principiul inversat, cu puțin efort putem găsi numeroase cazuri când sa întâmplat ceva bun în timpul unei eclipse totale de soare! Dar adevărul este că acest fenomen astronomic nu influențează, de fapt, în niciun fel cursul evoluției omenirii, fiind vorba doar de interpretarea eronată a unor coincidențe.
Eclipsele totale de soare prevestesc schimbări majore ale vieții și evenimente care urmează să se întâmple – FALS
Aceasta este o interpretare comună găsită în previziunile astrologice, care se bazează ele însele pe coincidențe și convingeri non-științifice în ceea ce privește modul în care evenimentele cerești controlează comportamentul uman. O afirmație comună este că, dacă eclipsa nu prezice o schimbare în viața ta, ea ar putea anticipa o schimbare în ceea ce-i privește pe prietenii tăi.
Ajungem astfel din nou la defectul de logică „confirmation bias”, în care se dovedește o relație cauză-efect prin ignorarea eșecurilor și luând în considerare prognozele de succes. Nu este nimic altceva decât psihologia umană care conectează irațional eclipsele cu evenimente viitoare din viața cuiva.
Dacă eclipsa de soare are loc la șase luni după ziua de naștere sau chiar în ziua de naștere, este un semn de iminență a problemelor de sănătate – FALS
Această aberație este o credință comună în rândul astrologilor și, din nou, este susținută numai prin fenomenul „confirmation bias”. Nu există o relație fizică între o eclipsă totală a soarelui și sănătatea unui om, mai mult decât există o relație între starea de sănătate și o lună nouă, de exemplu.
Într-un eșantion aleatoriu de persoane, puteți găsi astfel de corelații din când în când, dar acestea sunt depășite de numeroasele ocazii în care sănătatea oamenilor a fost excelentă pe timpul sau într-o perioadă în care s-a produs o eclipsă totală de soare.
Nu există eclipse totale de soare la Polul Nord sau Polul Sud – FALS
De fapt, nu există nimic deosebit privitor la aceste locații din punct de vedere astronomic. Ultima eclipsă totală a soarelui, privită din zona Polului Nord, a fost pe 20 martie 2015 și a trecut chiar peste Polul Nord, moment în care a ajuns la sfârșit exact la echinocțiul de primăvară! Ultima eclipsă totală a soarelui văzută din zona Polului Sud a fost efectuată pe 23 noiembrie 2003.
Luna devine complet neagră în timpul unei eclipse totale a soarelui – FALS
Dacă ne uităm la lună în primul pătrar, se observă că suprafața lunară întunecată dincolo de semilună este slab iluminată. Acest lucru se datorează faptului că Pământul este luminat de Soare (deci, dacă am sta pe Lună, am vedea Pământul foarte strălucitor), iar o parte din strălucirea Pământului este reflectată spre lună, suficient pentru a transforma suprafața lunară într-un alb alb lăptos.
Același lucru se aplică și în timpul unei eclipse totale a soarelui. Cea mai mare parte a suprafeței Pământului este, de fapt, expusă luminii zilei (adică partea care nu se găselte în penumbbră și pe pe traseul totalității), iar, dacă am privi Terra de pe Lună, planeta noastră ar fi în fază completă, reflectând maximul de lumină pe suprafața Lunii.
Deci, în timpul unei eclipse totale a soarelui, suprafața lunară nu este complet întunecată, ci este ușor vizibilă tocmai din cauza strălucirii Pământului. Totuși, corona mult mai strălucitoare a soarelui, care înconjoară discul lunii, contribuie la o accentuare a contrastului, astfel încât luna pare complet în beznă doar dacă ochii se acomodează mai greu cu trecerea de la lumină puternică la întuneric.
Corona soarelui a fost întotdeauna observată în timpul unei eclipse totale a soarelui – FALS
Este greu să crezi că lucrurile nu au stat întotdeauna ca astăzi, dar în cazul soarelui nu putem fi niciodată prea siguri. Știm deja că ciclul de 11 ani al petelor solare aparent „a dispărut” în anii 1700, în timpul a ceea ce oamenii de știință numesc „minimul Maunder”. Au existat o serie de relatări ale unor eclipse totale de soare datând din vremea grecilor antici, dar, în mod curios, descrierile coroanei contemporane (cea mai dramatică trăsătură a unei eclipse totale) fie nu sunt furnizate, fie sunt doar abia menționate.
Poetul Archilochus a vorbit despre eclipsa totală de soare din 6 aprilie 647 î.hr. și nu a menționat corona: „Nu există nimic dincolo de speranță, nimic care să poată fi jurat imposibil, nimic minunat, deoarece Zeus, tatăl Olimpienilor, a făcut noapte în mijlocul zilei, ascunzând lumina soarelui strălucitor și aducând frica asupra omului”. Johannes Kepler, în timpul eclipsei din 12 octombrie 1605, a fost fericit să menționeze „flăcările roșii” vizibile în jurul marginii soarelui, dar nicio mențiune despre ceea ce acum vedem ca o coroană orbitoare! Abia după eclipsa din 3 mai 1715, descrisă de astronomul Edmund Halley din Anglia, apare prima descriere autentică a coronei ca „un inel luminos de un alb palid”.
Deci, a trecut soarele printr-o perioadă de o mie de ani în care nu a avut o coronă semnificativă? S-ar putea să nu știm niciodată cu certitudine!
Eclipsele totale de soare reprezintă evenimente cerești excepționale în timp și spațiu – FALS
De fapt, pentru că ele pot fi prezise matematic de-a lungul a mii de ani, eclipsele solare nu fac decât să confirme existența unei „sublime regularități cu precizie de ceas a Universului”, așa cum afirma Sir Isaac Newton acum 300 de ani.