Se ascunde în spitale, mănâncă suturi și rezistă antibioticelor: spre o nouă criză de sănătate?

Este o descoperire abia credibilă, dar terifiant de reală: o „superbacterie” comună în spitale este capabilă să se hrănească cu plasticul folosit în suturi, bandaje și alte implanturi medicale. Mai rău, prin digerarea acestor materiale, devine mai rezistentă la antibiotice. O nouă armă în arsenalul unui microb deja responsabil pentru sute de mii de decese în fiecare an.

Actorul principal în acest caz tulburător este Pseudomonas aeruginosa, un nume bine cunoscut în mediul spitalicesc. Această bacterie oportunistă infectează ușor pacienții vulnerabili: vârstnici, imunocompromiși, pacienți conectați la ventilatoare sau cei care poartă dispozitive medicale. Atacă plămânii, sângele sau tractul urinar și provoacă adesea infecții grave dobândite în spital. Ce o face formidabilă? Rezistența sa naturală la o gamă largă de antibiotice, combinată cu adaptabilitatea sa excepțională, OMS o clasifică drept agent patogen prioritar pentru dezvoltarea de noi tratamente. Și acum, o nouă abilitate îi oferă un avantaj în războiul invizibil împotriva sistemelor noastre de sănătate.

Cercetătorii de la Universitatea Brunel din Londra au identificat o enzimă produsă de P. aeruginosa, numită Pap1, capabilă să descompună un plastic biodegradabil comun: policaprolactona (PCL). Acest material este utilizat în: suturi absorbabile, plase chirurgicale, pansamente avansate, implanturi medicale temporare. În laborator, oamenii de știință au confirmat că bacteria eliberează carbon prin digestia acestui plastic, apoi folosește acest carbon ca sursă de energie pentru a crește. Cu alte cuvinte, dispozitivele medicale concepute pentru a ajuta la vindecare pot deveni substraturi de creștere pentru un agent patogen mortal.

Pericolul nu se oprește la nivel nutrițional. Fragmentele de plastic degradate sunt folosite de bacterii pentru a forma biofilme: colonii cu adevărat organizate, acoperite cu o peliculă protectoare, care fac microbii practic inaccesibili antibioticelor și sistemului imunitar. Se știe că aceste biofilme complică drastic tratamentul infecțiilor. Ele transformă o simplă contaminare într-o infecție cronică dificil de eradicat. Și datorită plasticului, P. aeruginosa devine mai pricepută la formarea lor.

O altă descoperire îngrijorătoare: prin explorarea altor baze de date genetice, cercetătorii au identificat gene similare cu Pap1 la alte bacterii patogene. Aceasta înseamnă că abilitatea de a digera materialele plastice medicale ar putea fi mai răspândită decât se credea anterior și ar putea chiar să evolueze la alte specii. Acesta este un semnal de alarmă pentru spitalele din întreaga lume: materialele plastice medicale, concepute pentru neutralitatea și biocompatibilitatea lor, ar fi putut deveni un atu neintenționat pentru superbacterii.

Medicina modernă se bazează în mare măsură pe materiale plastice: de la perfuzii intravenoase la catetere, de la bandaje inteligente la stenturi vasculare, aceste materiale sunt peste tot. Lejeritatea, flexibilitatea și biodegradabilitatea lor le fac atractive. Dar acest studiu răstoarnă această perspectivă: ce-ar fi dacă aceste materiale plastice, în loc să fie neutre, ar accelera în tăcere proliferarea agenților patogeni mortali în spitale?

Ronan McCarthy, autorul principal al studiului, solicită o regândire urgentă: „Trebuie să reconsiderăm prezența agenților patogeni în spitale. Materialele plastice ar putea servi drept hrană pentru aceste bacterii, ceea ce perturbă înțelegerea noastră asupra siguranței spitalicești.”

Acest studiu oferă doar începutul unui răspuns, dar deschide o lacună majoră în abordarea noastră privind igiena spitalicească. Există o nevoie urgentă de: evaluarea degradabilității microbiene a altor materiale medicale, cartografierea prezenței enzimelor precum Pap1 în spitale și regândirea materialelor utilizate în dispozitivele implantabile, inclusiv vulnerabilitatea lor biologică. Având în vedere că se preconizează că rezistența antimicrobiană va deveni una dintre principalele cauze ale mortalității globale până în 2050, orice astfel de progres microbian trebuie luat în serios.

Detaliile studiului sunt publicate în revista Cell Reports.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România