Și dacă următoarea mare revoluție în lupta împotriva cancerului ar veni… de la un reactor nuclear?

Și dacă următoarea mare revoluție în lupta împotriva cancerului nu ar veni nici de la un nou medicament, nici de la o tehnică chirurgicală… ci de la un reactor nuclear? Este exact ceea ce tocmai a demonstrat China, producând pentru prima dată pe teritoriul său ytriu-90, un izotop radioactiv utilizat în tratamentul țintit al cancerului de ficat. Această anunț, făcut de China National Nuclear Corporation (CNNC) pe 14 iunie 2025, marchează o etapă importantă în dezvoltarea medicinei nucleare chineze. Dar, de fapt, de ce China începe să producă un material atât de specific într-un reactor cu apă grea? Ce permite acesta mai exact? Și în ce fel ar putea schimba situația pentru mii de bolnavi?

Ytriul-90 (sau Y-90) este un izotop radioactiv emițător beta, ceea ce înseamnă că eliberează o formă de radiație capabilă să distrugă celulele. Dar, spre deosebire de anumite tratamente care afectează întregul organism, Y-90 este ultra-țintit. Este utilizat sub formă de microsfere de sticlă – mici bile radioactive injectate direct în vasele de sânge care irigă o tumoare, printr-o procedură mini-invazivă numită radioembolizare transarterială (TARE). Odată ajunse la locul țintă, microsferele eliberează o radiație localizată, cu o rază de acțiune de doar 2,5 milimetri în țesuturi. Rezultatul: celulele tumorale sunt atacate, în timp ce țesuturile sănătoase din apropiere sunt în mare parte cruțate. Acest tratament este deosebit de util împotriva cancerului de ficat în stadiu avansat, când chirurgia nu mai este o opțiune.

Care este problema? Până de curând, toate microsferele de ytriu-90 utilizate în China erau importate. Și, ca în multe domenii medicale, această dependență crea probleme logistice, financiare și sanitare. Termenele de import puteau întârzia tratamentele urgente. Costurile, adesea ridicate, nu erau întotdeauna acoperite. Iar aprovizionarea, limitată, nu răspundea cererii crescânde a spitalelor chineze. Confruntată cu această situație, CNNC a lansat o provocare tehnică ambițioasă: producerea izotopului la nivel intern, bazându-se pe know-how-ul nuclear al țării.

Soluția a fost găsită la centrala nucleară de la Qinshan, din provincia Zhejiang. Acolo, în cadrul unității Hefu-1, inginerii au reușit să iradieze microsfere de sticlă, apoi să extragă cu succes ytriu-90. Totul datorită unui reactor cu apă grea, o tehnologie capabilă să furnizeze un flux ridicat și stabil de neutroni – ideal pentru acest tip de producție. Această realizare este rezultatul a trei ani de muncă între cercetătorii CNNC, ingineria nucleară din Shanghai și alți actori din industria nucleară chineză. Acum, acest succes deschide calea către o producție la scară largă, 100% națională.

Pentru pacienți, beneficiile sunt imediate: disponibilitate mai mare, costuri reduse și, mai ales, acces mai echitabil la o terapie rezervată adesea marilor metropole. Pentru guvernul chinez, este și o modalitate de a-și demonstra capacitatea de a inova în domenii strategice și de a-și reduce dependența tehnologică față de Occident. Dar ambiția depășește tratamentul cancerului de ficat. Yttrium-90 este doar un exemplu dintre multe altele de izotopi medicali cu potențial ridicat. Cu această nouă capacitate de producție, China speră să devină un actor mondial în dezvoltarea radiofarmaceuticelor, medicamente care utilizează radioactivitatea pentru diagnosticarea sau tratarea bolilor.

Înainte de utilizarea clinică generalizată, probele produse trebuie să treacă prin teste aprofundate: puritate, stabilitate, activitate specifică… Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Toți indicatorii publicați de CNNC sunt însă foarte încurajatori: respectă standardele internaționale și deschid calea către o autorizație de utilizare medicală pe termen scurt. După cum subliniază Li Shisheng, inginer șef al bazei Qinshan: „Acest proiect demonstrează că tehnologia nucleară poate fi pusă în slujba vieții umane, nu doar a producției de energie.”

Această poveste rezumă bine o tendință mai largă: energia nucleară civilă nu se mai limitează la producerea de energie electrică. În umbra dezbaterilor privind centralele nucleare, tehnologia nucleară devine, de asemenea, un aliat discret, dar puternic al medicinei moderne. Și dacă reactoarele viitorului nu ar servi doar pentru a ne ilumina casele, ci și pentru a salva vieți?

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România