Astronomie

Termenul „astronomie” provine din limba greacă, fiind o combinație între „astron” – stea, respectiv „nomos” – lege. E de evitat confuzia cu „astrologia” (o pseudoștiință din domeniul mistic, care prezice destinul oamenilor în funcție de traiectoriile unor corpuri cerești), deoarece astronomia este probabil cea mai complexă știință din istoria umanității, ocupându-se cu studiul complex al obiectelor din cosmos și al legilor mișcării lor (aștri, constelații, galaxii, planete, comete, radiații cosmice, etc.).

Astronomia se bazează pe dispozitive extrem de complexe: telescoape puternice, detectoare performante și calculatoare foarte avansate, pentru calcule matematice care iau în considerare foarte multe date. „Mecanica cerească” a pornit de la descrierile matematice ale mișcării corpurilor din sistemul solar și interacțiunea lor sub acțiunea gravitației, acum lucrurile evoluând spectaculos – astronomii sunt capabili acum să simuleze formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă.

În astronomie se utilizează foarte multe ramuri specializate: astrometria (studiază poziția și distanța obiectelor din cosmos), astrofizica, cosmologia (studiază originile și evoluția Universului), astronomia galactică și extragalactică, astronomia stelară (studiază formarea și evoluția stelelor), planetologia sau astrobiologia (studiază evoluția sistemelor biologice în Univers). De asemenea, în cadrul astronomiei s-au dezvoltat ramuri noi, precum arheoastronomia, astrochimia, astrosociobiologia sau astrofilozofia.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astronomie

Uimitor: Pământul ar fi putut susţine viaţa şi fără Lună

Noi simulări efectuate arată că înclinația Axei Pământului ar fi fost destul de stabilă şi fără existenţa unui satelit natural de mari dimensiuni. Luna stabilizează înclinaţia axei planetei noastre, făcându-i astfel climatul capabil să susţină forme avansate de viață. Totuşi, se pare că viaţa pe Terra s-ar fi dezvoltat oricum, cu ajutorul planetei Jupiter şi al altor factori externi.

A doua Lună a Pământului

O nouă teorie indică existenţa în trecutul îndepărtat a unui al doilea satelit natural al Pământului, care ar fi intrat în coliziune cu Luna. Aceasta ar putea explica aspectul atât de diferit al feţei nevăzute a Lunii comparativ cu cea vizibilă nouă.

Omul de zăpadă din spaţiu – imagini uimitoare transmise de nava...

După o călătorie ce a durat aproape patru ani, totalizând 2.8 miliarde de kilometri, nava spaţială a NASA, Dawn, a intrat pe orbita asteroidului Vesta şi a prelevat mai mult de cinci sute de fotografii ale acestuia. Primele prim-planuri ale gigantului asteroid ne înfăţişează o emisferă nordică plină de cratere, inclusiv o grupare de trei cratere, denumită „Omul de zăpadă” şi o emisferă sudică mai plană, dominată de un singur crater gigant.

Telescopul Herschel a detectat molecule de oxigen în spațiul cosmic

Telescopul și detectorii în infraroșu ai  Observatorului Spațial Herschel, din Pasadena, California au furnizat prima descoperire confirmată a moleculelor de oxigen în spațiul extraterestru. Moleculele cu pricina au fost identificate în complexul de stele aflate în formare Orion.

Astrofotografia S&T: Petele solare de astăzi

Anul acesta, Soarele şi-a mai revenit din amorţeală şi se pare că ne îndreptăm încet dar sigur spre un nou maximum solar, chiar dacă acesta va întârzia mai mult decât cei 11 ani cât ştiam că durează un ciclu solar complet.

Cea mai consistentă rezervă de apă din Univers se află într-o...

Două echipe de astronomi au descoperit cel mai mare și cel mai îndepărtat „rezervor” de apă identificat vreodată în Univers. Se află la o distanță de 12 miliarde de ani-lumină și conține cel puțin de 140.000 de miliarde de ori cantitatea de apă a oceanului planetar terestru.

Polemici științifice: cine este adevăratul autor al legii lui Hubble?

Potrivit unor cercetători, cineva ar fi modificat un text al astronomului belgian Georges Lemaître pentru a nu prejudicia atribuirea descoperirii lui Edwin Hubble.

Asistăm, în premieră, la încheierea unei mișcări de revoluție a lui...

A fost un an lung pentru Neptun. În urmă cu 165 de ani pământeni, astronomul german Johann Galle a observat pentru prima oară gigantul albastru înghețat ocolind cu grijă Soarele la o distanță de aproximativ 4,5 miliarde de kilometri. Marți, planeta s-a întors în exact locul unde a fost observată atunci, marcând un întreg an neptunian de la momentul descoperirii sale de către oameni.

NASA nu va mai putea construi Telescopul Spațial James Webb

Subcomitetul SUA pentru Comerț, Justiție și Știință a propus pentru NASA, în 2012 un buget de cheltuieli mai mic decât cel din 2008, care ar anula proiectul în valoare de 6,5 miliarde de dolari al agenției având ca scop lansarea pe orbita circumterestră a Telescopul Spațial James Webb (JWST).

Eclipsa invizibilă

Anul 2011 este, cu siguranţă, “anul eclipselor”. Dacă acum două săptămâni am avut o eclipsă totală de Lună, iar acum patru săptămâni transmiteam live o eclipsă parţială de Soare din apropierea Polului Nord, la 1 iulie, ora 11:39, ora României, se produce o a 3-a eclipsă în decurs de numai o lună.