Biologie

Cele mai multe vertebrate urmează același tipar misterios, își măresc masa pe măsură ce se apropie de cei doi poli ai Terrei. Spre exemplu, o căprioară care trăiește aproape de tropice va avea în jur de 50-60 de kilograme. În același, o căprioară care trăiește aproape de cercul arctic va atinge o greutate de cel puțin 114 kilograme. Cum se explică acest lucru?

Mai mulți oameni de știință canadieni și britanici, de la Universitatea McGill din Montreal, de la Universitatea din Columbia Britanică în Vancouver și de la Insitutul UCL pentru Sănătatea Copiilor din Londra au conchis, în urma unui studiu concentrat asupra metilării genelor asociate cu factorii economici și sociali din primii ani de viață, că modul de trai din copilărie afectează vizibil ADN-ul până la vârsta mijlocie.

Grădinarii știu că unele ramuri ale copacilor trebuie tăiate pentru ca altele să poată crește mai puternice și același lucru survine și în procesul dezvoltării creierului: celulele microgliei elimină conexiunile dintre neuroni, definind comunicațiile cerebrale.

Știința ne spune că, în fiecare secundă, trilioane de neutrini produși în miezul Soarelui traversează trupul fiecăruia dintre noi. Nu ne rănesc, pentru că aceste particule elementare neutre, care au totuși masa mai mare de 0, nu interacționează aproape niciodată cu materia. La fel de adevărat este, ne spune astronomii, și că neutrinii au adus în existență cea mai mare parte din fluorul prezent în Univers.

Bondarii au un simț cu totul special, pe care îl folosesc pentru a căuta nectarul florilor.