Oceanele lumii se află sub amenințarea unei crize tăcute, dar catastrofale. O nouă epidemie lovește populațiile de arici de mare, organisme esențiale pentru echilibrul recifelor de corali. Boala, cauzată de un parazit ciliat, a dus deja la rate alarmante ale mortalității în Marea Roșie și Oceanul Indian.
Potrivit unui studiu, publicat în Ecology, care a fost condus de dr. Omri Bronstein de la Universitatea din Tel Aviv, un agent patogen neidentificat anterior este responsabil pentru acest masacru. Aricii de mare cu țepi lungi, în special cei din genul Diadema, sunt afectați în mod deosebit. Dispariția lor rapidă prezintă un risc major pentru recifele de corali, deja slăbite de schimbările climatice și de poluare. Observațiile au confirmat că această boală a reapărut în Caraibe în 2022, înainte de a se răspândi în Marea Roșie și Insula Reunion în 2023. În unele zone, până la 100% dintre aricii de mare au dispărut în doar câteva săptămâni. Această situație amintește de epidemia din 1983 din Caraibe, care a distrus populațiile de arici de mare și a dus la o proliferare necontrolată a algelor, sufocând coralii și perturbând întregul ecosistem.
Aricii de mare joacă un rol crucial în menținerea recifelor de corali. Hrănindu-se cu alge, ele impiedica proliferarea lor excesiva care ar putea sufoca coralii si limita creșterea acestora.
Iată de ce prezența lor este esențială:
Controlul algelor: reglează în mod natural creșterea algelor, permițând coralilor să acceseze lumina de care au nevoie.
Menținerea biodiversității: Prin păstrarea sănătății recifelor, acestea promovează prezența unei multitudini de specii marine.
Protecția coastelor: Recifele de corali sănătoase absorb o parte din energia valurilor, reducând eroziunea coastei.
Scăderea populațiilor de arici de mare ar putea duce, prin urmare, la schimbări drastice în ecosistemele marine, cu impact asupra lanțului alimentar și asupra comunităților umane care depind de pescuit și turism.
Confruntați cu această urgență ecologică, cercetătorii propun mai multe strategii pentru a încerca să limiteze daunele și să păstreze recifele de corali.
1. O rețea globală de supraveghere
Pentru a înțelege mai bine răspândirea bolii, Dr. Bronstein și echipa sa au creat o rețea internațională de oameni de știință și organizații de mediu. Acest dispozitiv oferă avertizare rapidă asupra apariției unor noi surse de infecție și colectează date esențiale pentru studiul parazitului.
2. Programe de reproducere în captivitate
Un proiect de la Acvariul din Israel, în parteneriat cu Grădina Zoologică Biblică și Autoritatea Naturii și Parcurilor din Israel, își propune să creeze o rezervație genetică de arici de mare. Scopul este de a reintroduce aceste organisme în zonele cele mai afectate odată ce amenințarea a trecut.
3. Un test de detectare precoce
Inspirat de testele COVID, un sistem de analiză a apei de mare este dezvoltat pentru a identifica prezența parazitului din timp. Acest lucru ar ajuta la izolarea zonelor contaminate și la limitarea răspândirii bolii.
Schimbările climatice joacă un rol cheie în creșterea bolilor care afectează viața marine. Creșterea temperaturii oceanelor, acidificarea apei și schimbarea curenților oceanici creează condiții favorabile proliferării agenților patogeni.
Dispariția masivă a aricilor de mare este un semnal de avertizare care ne amintește de urgența de a ne proteja oceanele. Eforturile coordonate între oamenii de știință, guverne și organizațiile de mediu sunt esențiale pentru a limita răspândirea acestei boli și pentru a conserva recifele de corali. În timp ce inițiativele actuale oferă speranță, lupta împotriva acestei epidemii subacvatice abia începe. Un răspuns rapid și eficient este esențial pentru a evita un colaps ecologic cu consecințe ireversibile.
