ȘTIINȚĂ

Ryan Hayward și colegii săi de la Universitatea din Massachusetts în Amherst au inventat o nouă tehnică ce îi permite unui material special, format dintr-un singur strat, să se metamorfozeze în aproximativ orice structură.

Biochimistul Pierre Calleja din Libourne, Franța, este specializat în microbiologie de peste 20 de ani. În acest interval, el și-a aplecat atenția asupra microalgelor, pe care le folosește pentru realizarea unor tipuri unice de lămpi stradale capabile să reducă foarte eficient emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

Semințe din diferite soiuri „călătoresc” împreună cu oamenii în Antarctica, amenințând să disemineze specii invazive într-unul dintre ultimele medii virgine de pe Pământ.

Oamenii de Neanderthal, specie umană care a trăit de acum 300.000 de ani până acum circa 24.000 de ani, au dovedit încă odată că nu au fost nici pe departe niște brute lipsite de inteligență, așa cum au fost considerați multă vreme de către oamenii de știință.

Două persoane au decedat în timpul unui incendiu declanșat la o bază de cercetare din Antarctica. Este vorba despre Baza Braziliană Comandante Ferraz, ce a fost distrusă în proporție de 70% în urma incendiului produs de o explozie a generatorului de curent al stabilimentului, în data de 25 februarie.

Revista Nature Communications a publicat genomul complet al omului preistoric, mort de mai bine de 5.000 de ani, descoperit în urmă cu 21 ani într-un gheţar din Alpii Ötztal, la graniţa dintre Austria şi Italia, botezat Ötzi şi supranumit Omul Zăpezilor sau al Gheţurilor.

Noi descoperiri ale unei echipe internaţionale de cercetători indică dispariţia majorităţii Neanderthalienilor din Europa în urmă cu circa 50.000 de ani. Astfel, vechea teorie, potrivit căreia Europa era populată de sute de mii de oameni de Neanderthal până la sosirea Homo Sapiens, este contrazisă.

Potrivit unui nou studiu, realizat de cercetători mexicani şi britanici, publicat în revista Science, distrugerea vechii civilizaţii Maya pare a fi legată de o reducere a nivelului de precipitaţii, care a condus la o perioadă prelungită de secetă.

Cercetătorii Laboratorului Național de Fizică din Marea Britanie au dezvoltat o tehnologie care le permite măsurarea foarte precisă a constantei Planck. Această realizare marchează un pas important în sensul schimbării definiției kilogramului – de la un aliaj de platină și iridiu, la o constantă imuabilă a naturii.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor ruşi de la Institutul de Biofizică Celulară, publicat în PNAS, aceştia au reuşit să crească plante dintr-un fruct îngropat în permafrostul siberian de către veveriţe, în urmă cu 30.000 de ani.