ȘTIINȚĂ

Biologii studiază de zeci de ani fenomenul divizării celulelor. Totuși, mecanica acestui proces de separare și înmulțire a vieții a rămas întotdeauna un mister.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

Oamenii de știință din cadrul Școlii Medicale Harvard și ai Spitalului General Massachusetts au construit un laser organic, atât pentru a studia interacțiunile dintre sistemele electronice și cele biologice, dar și din pură curiozitate.

O nouă clasă de așa-numiți „super-atomi” , înzestrați cu niște caracteristici magnetice deosebite și în stare să reproducă comportamentul unor elemente diferite din tabelul periodic, a fost obținută de un grup de cercetători de la Virginia Commonwealth University, Statele Unite.

Identificarea originii erupțiilor de raze gama, determinarea mecanismelor imunității congenitale și extinderea întrebuințării ecuațiilor diferențiale către aplicații în știința relativității sunt realizări care urmează a fi răsplătite în cadrul galei Premiilor Shaw pentru oameni de știință. Câștigătorii din acest an au fost anunțați, chiar astăzi, la Hong Kong.

O nouă tehnică de analizare a amprentelor le va ușura investigatorilor criminaliști sarcina de a cerceta urme vechi și uscate de la scenele comiterii unor infracțiuni, sporindu-le autorităților șansele de soluționare a unor cazuri de furt sau crimă.

În cadrul a ceea ce se poate considera o dovadă emblematică pentru existența mecanicii cuantice, un grup de cercetători de la Universitatea Tehnologică Chalmers, din Suedia, pretinde că ar fi creat scântei într-un spațiu vid.

Tabelul periodic al elementelor și-a lărgit, oficial, rândurile cu doi noi membri; și nu este vorba despre elemente oarecare, ci despre cele mai grele componente acceptate în ierarhia chimică stabilită, acum 140 de ani, de cercetătorul rus Dimitri Mendeleev.

Bateriile de mâine ar putea avea o inimă „vie”. O echipă de la University of East Anglia (UEA) 1 din Marea Britanie, în colaborare cu Pacific Northwest National Laboratory 2 din Statele Unite, a prezentat în premieră structura exactă a unor proteine care permit anumitor bacterii să miște sarcini electrice în exteriorul membranei celulare.