ȘTIINȚĂ

Chimiștii Universității din California-Riverside (UCR) au realizat în laborator ceea ce deunăzi era considerat imposibil: transformarea unei familii de compușui acizi în baze. Mai exact, oamenii de știință au imprimat unor compuși de bor comportamentul tipic catalizatorilor fosforici, prin modificarea numărului și a locației electronilor din bor fără a altera nucleele atomice ale elementului.

Recent, reprezentanții primelor două cele mai mari acceleratoare de particule din lume, LHC, de lângă Geneva și Tevatron, din apropierea orașului Chicago, au anuntat identificarea unor piste și indicii care vor conduce, curând, la descoperirea propriu-zisă a bosonului Higgs, cu ajutorul uriașelor mașinării cuantice.

În Clinton Township, Michigan, ceea ce pare doar o altă clădire de birouri găzduiește peste 100 de cadavre umane care plutesc gentil în capsule uriașe umplute cu nitrogen lichid. Înainte să decedeze, acești indivizi au cerut Institutului Criogenic să îi înghețe în speranța că, vreodată, medicii vor dispune de tehnologia care îi va putea readuce la viață.

Atunci când a fost descoperită în depozitul de fosile preistorice din Crato, Brazilia, bizara insectă de acum 120 de milioane nu a putut fi încadrată în niciun ordin animal cunoscut. Astfel, cercetătorii au fost nevoiți să creeze unul nou, numit Coxoplectoptera, în care neobișnuita creatură să poată fi catalogată.

Grădinarii știu că unele ramuri ale copacilor trebuie tăiate pentru ca altele să poată crește mai puternice și același lucru survine și în procesul dezvoltării creierului: celulele microgliei elimină conexiunile dintre neuroni, definind comunicațiile cerebrale.

Potrivit grupării activiste „Traditional Values Coalition” (TVC), National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite alocă milioane de dolari provenite de la contribuabili pentru a susține cercetători implicați în studii „discutabile”.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

Poate că mai mulți dintre noi s-au gândit dinainte la o asemenea inovație dar - și nu vine ca un șoc - japonezii sunt cei care au dat viață conceptului. Este vorba despre tuburi de spray pline cu spumă rece ca gheața, care țin loc de aer condiționat și răcesc trupul, menajând, implicit, planeta.

Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.

Prin Proiectul Biodiversității Ombilicale, derulat în cadrul Universității de Stat din North Carolina, în Raleigh, oamenii de știință care au analizat 95 de mostre de țesut ADN recoltate din regiunile ombilicale ale mai multor donatori voluntari au descoperit 1.400 de legături bacteriene diferite, dintre care 662 de tipuri de microbi aparent necatalogate încă.