ȘTIINȚĂ

O fosilă descoperită în Etiopia arată că rudele apropiate ale omului preistoric au trăit în copaci cu trei milioane de ani mai mult decât se credea.

Un studiu al cercetătorilor spanioli, din cadrul Universităţii din Compostela, publicat în Genome Research, aduce dovezi ADN, potrivit cărora europenii au migrat spre Africa încă de acum 11.000 de ani.

Astăzi, 21 martie 2012, la ora 14:00 a început etapa locală a RoboChallenge 2012, competiţie în care 50 de roboţi, realizaţi de 150 de studenţi ai Universităţii Politehnică din capitală. Concursul se desfăşoară în Aula Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnică.

Daniel Stoupin, student la biologie, în vârstă de 25 de ani, a transformat ştiinţa în artă cu ajutorul microfotografiei, realizând o serie de imagini ale unor creaturi microscopice, invizibile cu ochiul liber.

Arheologii au descoperit în două peşteri de pe teritoriul Chinei rămăşiţele a patru oameni preistorici. Fosilele au o vechime de 14.500-11.500 de ani, reprezentând cele mai noi rămăşiţe umanoide găsite vreodată în Asia şi prezentând o combinaţie de trăsături între omul modern şi şi cel arhaic…

Din 2009, Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a declarat ziua de 14 martie ca Ziua Pi, zi de omagiere naţională a constantei matematice π (pi) ale cărei prime trei cifre sunt 3,14 (Pi = 3.1415926535…, dar este un număr care poate continua la infinit)

După ce s-a scufundat recent până la adâncimea de 8 kilometri în apele din apropierea coastei statului insular Papua Noua Guinee, celebrul regizor James Cameron plănuiește să devină al treilea om din istorie care vizitează, aflat la bordul submersibilului său de o persoană, cel mai adânc punct de pe Terra, Groapa Marianelor, situată la aproape 11 kilometri sub nivelul mării în vestul oceanului Pacific.

Ceasurile atomice reprezintă cele mai exacte dispozitive de măsurare a timpului din lume, dar un „ceas nuclear„ ar putea fi chiar mai performant, sunt de părere cercetătorii Universității din New South Wales, ai Universității din Nevada și ai Georgia Tech, care propun un nou tip de „orologiu atomic„ ce nu ar pierde și nu ar câștiga nici măcar 1/20 dintr-o secundă în 14 miliarde de ani.

Ryan Hayward și colegii săi de la Universitatea din Massachusetts în Amherst au inventat o nouă tehnică ce îi permite unui material special, format dintr-un singur strat, să se metamorfozeze în aproximativ orice structură.

Biochimistul Pierre Calleja din Libourne, Franța, este specializat în microbiologie de peste 20 de ani. În acest interval, el și-a aplecat atenția asupra microalgelor, pe care le folosește pentru realizarea unor tipuri unice de lămpi stradale capabile să reducă foarte eficient emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.