ȘTIINȚĂ

35 de piramide de mici dimensiuni au fost scoase la lumină în situl arheologic de la Seteinga, Sudan. Numărul acestora este, însă, cu mult mai mare, estimează specialiștii din echipa internațională franco-americano-sudaneză care a făcut descoperirea.

Dacă până acum, rămășițele fosile din Europa preistorică arătau că femeile era cruțate în cazul conflictelor tribale, asta și pentru că ele erau privite ca potențiale mame, cel puțin în Scandinavia acelor vremuri lucrurile stăteau cu totul altfel.

O echipă internațională de arheologi a scos la lumină, într-o peșteră din Serbia, o mandibulă a cărei vechime i-a uluit până și pe cei mai optimiști cercetători, cel puțin 525.000 de ani.

Lumea microscopiei tocmai a evoluat de la studierea imaginilor statice la vizionarea unor secvențe de film 3D, după ce doi oameni de știință de la EPFL, din Franța, au descoperit o modalitate prin care să genereze imagini holografice ale celulelor la nanoscară și să privească reacția acestora atunci când sunt stimulate în diferite feluri.

S-ar putea crede că un lac, acoperit de milioane de ani cu un strat gros de câteva sute de metri de gheață, ar trebui să fie steril, adică lipsit orice formă de viață. Lucrurile se pare că nu stau deloc așa, ceea ce deschide calea unor ipoteze îndrăznețe privitoare la viața extraterestră.

O echipă de cercetători japonezi a reușit să vizualizeze activitatea cerebrală, din zona în care sunt prelucrate informațiile vizuale, a unei larve de pește zebră.

Este cea mai nouă stație de cercetare din Antarctica și a fost deschisă în mod oficial în urmă cu doar o zi (5 feb).  Halley aparține cercetătorilor britanici iar construcția sa, dusă la capăt de compania HughBroughtonArhitects, a costat nu mai puțin de 40,6 milioane de dolari.

Un scurtmetraj emoționant, în care  călătoria sondei Voyager devine o metaforă a propriei noastre existențe.

Este posibil ca în viitor să folosim culturi de bacterii pentru a extrage aurul din zăcămintele sărace.

Explozia unei comete nu mai este considerată principalul factor care a dus la dispariția culturii Clovis din America de Nord de acum 13.000 de ani, se arată într-un studiu recent, publicat în Geophysical Monography Series.