ȘTIINȚĂ

O echipă de exploratori britanici este pe cale să foreze prin circa trei kilometri de gheață către un lac antarctic, în care savanții speră de descopere indicii biologice vechi de un milion de ani și poate chiar forme de viață necunoscute.

Compania Renmatix, printre ai cărei acţionari se numără şi BASF, a dezvoltat Plantrose, un procedeu prin intermediul căruia zahărul industrial poate fi extras din biomasă lignocelulozică (lemn, reziduuri lemnoase sau paie). Această tehnologie face posibilă, în premieră, producerea zahărului industrial din masa vegetală necomestibilă, în cantităţi mari şi la costuri reduse.

O echipă mixtă formată din cercetători de la Universitățile din Manchester și din Bristol, precum și din cadrul Laboratoarelor Naționale Sandia, a detectat în premieră niște intermediari chimici invizibili, așa-numiții „Criegee biradicals” – radicali liberi cu câte doi electroni neîmperecheați , numiți după chimistul german Rudolf Cregee care i-a ipotetizat în anii ’50.

O echipă de cercetători de la Universitatea Cornell, cu susținerea Darpa - ramura științifică a Pentagonului - a realizat o tehnologie nouă prin intermediul căreia s-a reușit mascarea unui eveniment vreme de 40 de picosecunde (trilionimi de secundă); sau, altfel spus, o oarecare formă de manipulare temporală.

Pe lângă laudele aduse pentru descoperirea continentului american, lui Columb i s-a imputat o bună perioadă de timp aducerea sifilisului în Europa. Câteva studii însă l-au disculpat, susţinând că boala venerică era deja răspândită pe „bătrânul continent” înainte de 1493. Însă, un grup de cercetători a demontat toate dovezile disculpatoare, astfel că exploratorul italian redevine responsabil istoric pentru aducerea maladiei.

Acceleratorul de particule LHC, al CERN, a făcut prima sa descoperire a unei noi particule de la inaugurarea din 2009.

Giulgiul din Torino sau Sfântul Giulgiu reprezintă o bucată de pânză de in de circa 4x1 metri, pe care se află imprimată imaginea unui bărbat care prezintă semne de crucificare şi despre care lumea creştină susţine că ar fi pânza cu care a fost acoperit trupul lui Iisus după crucificare. Autenticitatea Giulgiului face de ceva timp obiectul controverselor ştiinţifice.

Până acum se credea despre Neanderthalieni că erau simpli nomazi care se adăposteau temporar în peşteri. Cercetătorii au descoperit în estul Ucrainei o casă circulară veche de 44.000 de ani, elaborat construită din oase de mamut.

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Simțul olfactiv ar putea să fi reprezentat pentru ființele umane moderne un avantaj evolutiv asupra altor specii umane (neandertalienii, de exemplu) similar celui conferit de limbaj; aceasta este concluzia unui studiu apărut în paginile revistei „Nature Communications”.