Un grup de cercetători de la Universitatea Duke din Carolina de Nord a întreprins un experiment bizar în care a reușit să recreeze o formă brută de telepatie, asta după ce a permis unei perechi de cobai să își trimită instrucțiuni folosind doar impulsurile cerebrale.
Oamenii de știință au implantat microcipuri în creierele celor doi șoareci, creând un prim exemplu de interfață creier-creier și permițându-le acestora să colaboreze pentru rezolvarea unor probleme simple. Interesant este faptul că testul a reușit chiar și atunci când experimentul s-a repetat pe un cobai aflat la Durham, Carolina de Nord, și pe un altul aflat în orașul Natal, Brazilia.
„Din ceea ce putem spune în acest moment, este pentru prima dată când un canal direct poate fi folosit pentru schimbul de informații comportamentale, fără a uza de metodele tradiționale de comunicare dintre animale”, afirmă Miguel Nicolelis, liderul echipei de cercetători americani. „Nu putem prezice ce anume vom putea descoperi cu ajutorul acestei inovații. În teorie, am putea să ne imaginăm o multitudine de creiere ce rezolvă probleme pe care un singur creier nu le-ar putea rezolva. Mai mult, am putea să ne conectăm la creierul unui animal pentru a putea citi mintea acestuia”, continuă neurobiologul de la Universitatea Duke.
Miguel Nicolelis
În descrierea experimentului, publicată în Scientific Reports, se arată că electrozi microscopici le-au fost implantați în creier cobailor, permițându-le acestora să facă schimb de instrucțiuni. Mai precis, un șoarece a fost învățat să descopere mici porții de apă în cutia sa, observând o sursă de lumină și apăsând un anumit buton ce corespunde sursei respective. Celui de al doilea cobai nu i s-a arătat semnalul luminos, însă acesta a fost capabil să apese butonul corect în circa 70% dintre cazuri, cu mult mai mult decât dacă ar fi încercat să o facă la întâmplare, demonstrând că a fost ghidat de impulsurile cerebrale ale celuilalt.
Miguel Nicolelis explică experimentul
În mod remarcabil, comunicarea a părut să se facă în ambele sensuri. Mai precis, atunci când cel de al doilea șoarece alegea o soluție greșită, primul nu primea decât o recompensă parțială, determinându-l pe acesta să genereze semnale cerebrale mai clare și mai puternice. Interesant este că în urma studiului a reieșit că al doilea cobai a dezvoltat o așa numită dublă identitate, percepând senzații tactile nu numai cu ajutorul mustăților proprii ci și prin intermediul mustăților primului șoarece.
„Studiile noastre au arătat că există neuroni corticali ce răspund senzațiilor create de ambii subiecți”, confirmă Miguel Nicolelis.
Există însă o problemă majoră. „Îmi este greu să îmi imaginez o aplicație a acestor experimente fără a ne lovi de o sumedenie de bariere etice”, declară profesorul Christopher James de la Universitatea din Warwik, neurobiolog ce a desfășurat teste similare. „În plus, simulările noastre sunt brute și specifice unui anumit tip de comportament animal. Suntem extrem de departe de un scenariu în care, spre exemplu, șoarecii din lumea largă, conectați unii la alții prin intermediul cipurilor, ar complota să ne înlocuiască”, concluzionează omul de știință.
Imagini din timpul experimentului