Recent, cercetătorii americani au analizat genomul virusurilor prinși într-un ghețar de pe platoul tibetan. Această cercetare arată cum populațiile acestui tip de microbi s-au schimbat în ultimele zeci de mii de ani. Cu toate acestea, aceste schimbări au avut loc probabil sub efectul variațiilor climatice asupra Pământului.
Aflat la peste 6.000 de metri deasupra nivelului mării, ghețarul Guliya este situat pe platoul tibetan. Acest ghețar seamănă cu calota polară. Pereții verticali de gheață cu o înălțime de treizeci până la patruzeci de metri înconjoară calota care are temperaturi cuprinse între -15,6°C și -2,1°C, la o adâncime de zece metri și, respectiv, la bază.
În revista Nature Geoscience, cercetătorii de la Centrul de Cercetare Polară și Climatică Byrd au raportat că au recuperat cu succes în timpul unei expediții un miez de gheață de 308,6 metri care se extinde până la roca de bază. Obiectivul? Analizarea materialul genetic al organismelor microbiene care au trăit de-a lungul timpului în zonă. Au fost identificate nu mai puțin de 1.705 de specii virale, cea mai veche datând de 41.000 de ani și cea mai recentă de 160 de ani. Potrivit autorilor, ele sunt de cincizeci de ori mai numeroase decât cele obținute vreodată în ceea ce privește ghețarii. Trei sferturi din speciile identificate erau încă necunoscute până astăzi.
Trebuie să știți că oamenii nu au de ce să se teamă de virușii menționați în studiu. De fapt, ei infectează doar organisme procariote (formate dintr-o singură celulă), cum ar fi bacteriile. Cu toate acestea, analiza lor ar putea face posibilă aflarea mai multe despre trecutul climatic al Pământului, dar și despre viitorul peisaj microbian spre care ne îndreptăm. Carota extrasă din ghețar a fost separată în nouă părți distincte care acoperă trei perioade climatice, de la ultimul ciclu glaciar până la Holocenul târziu. Oamenii de știință au descoperit că varietățile de viruși erau foarte diferite în funcție de climă, mai calde sau mai reci. Cercetătorii speră că aceste informații vor ajuta la îmbunătățirea modelelor de prognoză climatică. Potrivit autorilor, o mai bună înțelegere a legăturii dintre viruși, metabolismul bacterian și climă ar face posibilă, de exemplu, să se determine dacă bilanțul total al dioxidului de carbon generat de păduri și zonele umede este pozitiv sau negativ. Pe de altă parte, timpul care trece este dușmanul cercetărilor, deoarece odată cu topirea gheții, aceleași informații dispar treptat.
