Cercetătorii de la Universitatea din Maryland au făcut recent o descoperire surprinzătoare: un buștean de cedru roșu în vârstă de 3.775 de ani păstrează mai puțin de 5% din dioxidul său de carbon inițial datorită unor condiții de mediu unice. Această descoperire ar putea deschide calea către metode noi de capturare a dioxidului de carbon din atmosferă.
Echipa de cercetători, condusă de profesorul de științe atmosferice și oceanice Ning Zeng, s-a angajat inițial într-un proiect pilot pentru a îngropa lemn proaspăt, când au găsit la aproximativ doi metri sub suprafață acest trunchi vechi de 3.775 de ani, care era uimitor de bine conservat. Acest aspect este un element cheie pentru cercetările în curs privind conservarea lemnului, oferind o perspectivă valoroasă asupra modului în care ecosistemele antice interacționau cu clima și solul. Cercetătorii au fost uimiți să constate că acest buștean, găsit în solul argilos din regiunea Quebec, și-a păstrat structura chimică și mecanică timp de aproape patru milenii. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în Science.
Solul în care a fost descoperit bușteanul joacă un rol esențial în conservarea acestuia. Solul argilos cu permeabilitate scăzută a încetinit semnificativ accesul oxigenului la buștean. Prin limitarea expunerii la oxigen, solul a redus activitatea descompunătorilor precum ciupercile și insectele, care în mod tradițional sunt responsabile de descompunerea lemnului. În consecință, bușteanul a reușit să își mențină structura chimică, împiedicând astfel eliberarea dioxidului de carbon pe care îl conținea în atmosferă. Acest fenomen ridică întrebări fascinante cu privire la practicile de conservare a resurselor naturale și modul în care copacii pot juca un rol în reglarea gazelor cu efect de seră.
Arborii joacă un rol crucial în captarea dioxidului de carbon pe parcursul vieții lor. Atunci când mor și se descompun, acest gaz cu efect de seră este eliberat în atmosferă, agravând astfel încălzirea globală. Înțelegerea condițiilor care au permis conservarea excepțională a acestui buștean ar putea revoluționa abordările noastre în privința stocării carbonului. Practicile de îngropare a lemnului (o metodă de a îngropa lemn necomercial pentru a preveni descompunerea acestuia) ar putea beneficia semnificativ de pe urma acestui studiu recent. Cercetătorii subliniază că, deși ideea de a îngropa lemnul poate părea simplă, este esențial să înțelegem condițiile necesare pentru o conservare eficientă pe termen lung. Lucrările anterioare au neglijat adesea impactul solului înconjurător asupra conservării lemnului. Studiind bușteanul vechi de 3.775 de ani, echipa a identificat de această dată elemente cruciale pentru conservare, cum ar fi tipul de sol și gradul său de permeabilitate.
Prin integrarea acestei noi perspective, cercetătorii speră să dezvolte strategii mai eficiente de stocare a carbonului, ceea ce ar putea contribui semnificativ la combaterea schimbărilor climatice.
