În Capela Sixtină, una dintre frescele lui Michelangelo, pictată cu mai bine de 500 de ani în urmă, pare să dezvăluie un semn de cancer de sân într-una dintre figurile feminine. Această descoperire, făcută de un grup de cercetători în medicina legală și istoria artei, ridică întrebări fascinante despre cunoștințele medicale și alegerile artistice ale marelui maestru al Renașterii. Acest detaliu neașteptat ne permite să explorăm modul în care acest artist cunoscut pentru măiestria sa în anatomia umană ar fi putut descrie semnele unei boli grave care afectează și astăzi milioane de oameni.
Potopul este una dintre primele fresce din Capela Sixtină unde Michelangelo reprezintă scena biblică a potopului, din cartea Geneza. În această frescă, artistul își imaginează disperarea și teama oamenilor condamnați la pieire, în timp ce în fundal, arca lui Noe plutește pe apele în creștere. Este o scenă plină de mișcare în care oameni goi de toate vârstele și genurile încearcă cu disperare să supraviețuiască. Deși mai puțin cunoscut decât Creația lui Adam, acest tablou este o parte esențială a operei de măiestrie a pictorului în această capelă emblematică. În această frescă, cercetătorii au observat un detaliu anatomic intrigant printre numeroasele personaje. Sânul drept al unui personaj feminin prezintă într-adevăr anomalii vizibile: umflături și retracție a pielii. În timp ce sânul stâng pare perfect sănătos, diferența este izbitoare și pare să fi fost vopsit în mod intenționat în acest fel.
Cercetătorii au ajuns să se concentreze asupra acestei diferențe datorită unei discipline în creștere numită iconodiagnosis. Această abordare ajută la identificarea semnelor de boală în operele de artă, studiind cu atenție trăsăturile anatomice pictate de artiști. Profesorul Andreas Nerlich de la Universitatea Ludwig-Maximilians din München și echipa sa au analizat, prin urmare, starea acestui sân bolnav pentru a vedea dacă corespunde simptomelor unei patologii cunoscute. Concluziile au fost publicate în The Breast.
Conform analizei lor, nodulii de pe partea superioară a sânului amintesc de ganglionii limfatici umflați, în timp ce retracția areolei este tipică carcinomului mamar. În plus, o ușoară decolorare vizibilă pe o parte a sânului drept este probabil un efect artistic, fără legătură cu simptomele. În ochii lor, elementele sunt suficient de coerente pentru a crede că Michelangelo ar fi reprezentat cancerul de sân, deși este imposibil de spus cu certitudine.
De ce ar include Michelangelo o boală gravă precum cancerul în această scenă religioasă? Arta Renașterii nu a căutat doar să reprezinte frumusețea; s-a concentrat și pe înfățișarea realității umane cu imperfecțiunile ei. Arătarea bolilor în artă a fost adesea un mod de a simboliza slăbiciunile umane sau consecințele păcatului. Prin urmare, este posibil ca acest sân bolnav să fie o reprezentare simbolică a vulnerabilității umane sau a pedepsei divine.
Cu toate acestea, cazul acestei femei rămâne misterios. Nimic nu indică faptul că ea întruchipează un anumit păcat și nici scena nu subliniază ideea de pedeapsă. Pictura murală înfățișează un grup de oameni prinși în haos, fără nicio judecată aparentă. Prin urmare, această alegere ar putea reflecta pur și simplu dorința lui Michelangelo de a reprezenta realitatea așa cum a perceput-o. Știm și că Michelangelo a studiat anatomia de la o vârstă fragedă. La acea vreme, autopsiile erau o metodă de învățare, fie pentru artiști, fie pentru medici. Michelangelo, la rândul său, ar fi participat încă de la vârsta de șaptesprezece ani la perfecționarea reprezentării sale a corpului uman. Aceste cunoștințe anatomice i-ar putea oferi indicii despre anumite boli, chiar dacă nu era el însuși medic.
Arătând o boală la fel de gravă precum cancerul, Michelangelo ar fi putut, așadar, să dorească pur și simplu să-și amintească vremurile de realitatea acestei boli, a cărei gravitate era bine înțeleasă, deși nu exista un tratament eficient.