4.4
(92)

În jurnalul „Insectes Sociaux” a fost publicat un studiu al cercetătorilor britanici în care se arată că reputația proastă a viespilor se datorează doar celei pe care le-a dat-o mass-media.

Deși ambele aparțin ordinului Hymenoptera, ca și furnicile, viespile și albinele nu sunt pe același picior. Viespile o imagine negativă, asociată adesea cu pericolul și agresivitatea, în timp ce beneficiază de o reputație mult mai bună, cu siguranță datorită statutului lor protejat, rolului cunoscut în biodiversitate și amenințărilor care cântăresc asupra supraviețuirii speciei. Cu toate acestea, viespile sunt la fel de utile și nu sunt mai bune decât albinele… Potrivit oamenilor de știință englezi de la University College London, această populară viziune este în mare parte părtinitoare și promovată de către mass-media. Viespile joacă și ele un rol esențial în ecosistemele naturale.

Iată câteva exemple:
Controlul dăunătorilor: datorită statutului său de prădător, viespea ajută la eliminarea multor populații de insecte considerate dăunătoare, reducând astfel nevoia de pesticide.
Polenizare: deși statutul său de polenizator este puțin mai scăzut decât cel al albinei, viespea încă se hrănește cu nectarul florilor, transportând polen de la o plantă la alta și participând la reproducerea lor.
Reciclarea deșeurilor: unele specii de viespi se hrănesc cu carcasele animalelor moarte. Acest consum face apoi posibilă „curățarea” mediului și accelerarea procesului natural de descompunere.
Contribuția la diversitatea biologică: la fel ca majoritatea insectelor, viespea este o parte integrantă a lanțului trofic, reprezentând o sursă de hrană pentru multe specii de păsări, amfibieni și alte animale.
Protecția ecosistemelor forestiere: prin reglarea populațiilor multor insecte erbivore, viespea ajută la conservarea pădurilor și a altor habitate naturale de daunele pe care aceste insecte le-ar putea provoca vegetației.
Participarea la cercetarea științifică: anumite substanțe produse de viespi sunt studiate pentru potențialul lor în farmacologie, în special în dezvoltarea unor medicamente precum antibioticele.

Pentru a-și elabora studiul, cercetătorii de la University College London s-au întâlnit cu numeroși specialiști din întreaga lume cărora  le-au pus întrebări despre reputația populară a viespiei, această insectă neiubită. După sintetizarea datelor, oamenii de știință au descoperit că marea majoritate a experților chestionați au afirmat că mediatizarea viespea, spre deosebire de cea a albinei, a fost foarte negativă, influențând astfel opinia publică.

În ciuda importanței sale ecologice și a beneficiilor pe care le oferă agriculturii și mediului, următorii factori, în mare măsură exagerați de mass-media, influențează reputația viespei:
Înțepătura dureroasă: spre deosebire de albina, care moare după ce își folosește înțepătura, viespea este capabila să înțepe de mai multe ori. Înțepătura sa, relativ dureroasă, poate provoca reacții alergice severe la anumite persoane sensibile, generând frica și aversiunea față de insectă. Cu toate acestea, înțepăturile de albine nu sunt cazuri izolate și pot fi la fel de dureroase ca cele ale unei viespi.
Comportament agresiv: viespea poate fi agresivă dacă se simte amenințată sau dacă îi este deranjat cuibul. Această agresivitate rațională o face mai puțin prietenoasă decât alte insecte precum albina, adesea percepută ca fiind mai docilă.
Intruziune în spațiile umane: atrase de alimente și băuturi dulci, viespile tind adesea să se invite la picnicuri, grătare și alte mese în aer liber, considerate atunci „intruzive”.
Lipsa de înțelegere a rolului ecologic: publicul larg nu este întotdeauna conștient de rolul pozitiv pe care îl joacă viespea în cadrul ecosistemelor, cum ar fi controlul populațiilor altor insecte și polenizare. O lipsă de cunoștințe care contribuie inevitabil la proasta reputație a insectei.
Asocieri culturale negative: în anumite contexte culturale, viespile sunt asociate cu simbolismul malefic, întărind percepția negativă și teama de insectă.

Deși reputația proastă a viespilor poate fi justificată în unele părți ale lumii unde insectele sunt foarte „invazive” (în special în Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud și Argentina), raportarea părtinitoare este foarte dăunătoare pentru populațiile de viespi native, care oferă servicii importante pentru ecosisteme, în calitatea lor controlare de dăunători și polenizatoare.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 4.4 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 92

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?