Ziua Internațională a Rotației Pământului

Data de 8 ianuarie trimite la unul dintre cele mai importante momente din istoria științei.
În 1851, fizicianul francez Léon Foucault a suspendat o bilă masivă de alamă, umplută cu plumb, de cupola Panteonului din Paris. Pendulul astfel obținut — devenit celebru sub numele de Pendulul lui Foucault — nu a făcut nimic spectaculos la prima vedere: a oscilat calm, regulat. Și totuși, în timp, planul oscilației sale părea să se rotească.
Nu pendulul se mișca, ci Pământul de dedesubt. Era dovada experimentală, că planeta noastră se rotește, în jurul propriei axe, de la vest la est.

O rotație completă, numită zi siderală, durează 23 de ore, 56 de minute și 4,09 secunde. Viteza de deplasare este 1.670 km/h. Această mișcare determină alternanța zilei și a nopții, existența fusurilor orare, forma ușor turtită a planetei la poli și bombată la Ecuator, dar și dinamica atmosferei și a curenților oceanici.

Deși pare imuabilă, rotația Pământului nu este perfect constantă. Din cauza frecărilor mareice generate de Lună, a redistribuirii maselor prin topirea ghețarilor sau a marilor cutremure, planeta încetinește foarte lent. Astăzi, o zi este cu aproximativ 1,7 milisecunde mai lungă decât în urmă cu un secol. Diferența este infimă pentru viața de zi cu zi, dar crucială pentru știință și tehnologie.

Navigația prin satelit, telecomunicațiile și sistemele de poziționare globală depind de o măsurare extrem de precisă a timpului. De aceea, la fiecare câțiva ani, specialiștii introduc o „secundă intercalată” în Timpul Universal Coordonat (UTC), pentru a menține sincronizarea dintre ceasurile atomice și rotația reală a Pământului. Este un mic artificiu temporal care ne amintește că planeta nu este un mecanism perfect, ci un sistem dinamic, aflat într-o schimbare permanentă.

Știați că…

🔹 Pendulul lui Foucault poate fi văzut și astăzi în muzee din întreaga lume și continuă să demonstreze, fără formule complicate, rotația Pământului.

🔹 Ziua solară, cea de 24 de ore, este puțin mai lungă decât ziua siderală, deoarece Pământul se deplasează simultan și pe orbită în jurul Soarelui.

🔹 Luna se îndepărtează de Pământ cu aproximativ 3,8 cm pe an, iar acest proces contribuie lent la încetinirea rotației Terrei.

🔹 Fără rotație, câmpul magnetic al Pământului ar slăbi în timp, lăsând planeta expusă radiațiilor cosmice.

Ce s-ar întâmpla dacă Pământul s-ar opri din rotație?

Răspunsul aparține mai degrabă scenariilor apocaliptice decât realității fizice posibile pe termen scurt. O oprire bruscă ar proiecta tot ce se află pe suprafața planetei spre est, cu viteze de sute de kilometri pe oră. În timp, forma Pământului s-ar modifica, oceanele s-ar redistribui, inundând regiunile ecuatoriale, iar alternanța zilei și a nopții ar dispărea: șase luni de lumină continuă, urmate de șase luni de întuneric total. Viața, așa cum o cunoaștem, nu ar putea supraviețui.

Ziua Internațională a Rotației Pământului nu celebrează, așadar, o simplă mișcare mecanică, ci un echilibru fragil, invizibil, care face posibilă existența noastră.