31 martie 2016, ora 20:30, Hawthorne, California (sau 1 aprilie 2016, ora 6:30 dimineața, București, România…). Moment care va rămâne în istoria auto datorită prezentării oficiale a lui Tesla Model 3. De fapt, a prototipului de pre-serie, livrările pentru modelul final urmând a demara pe final de 2017.
Fără nicio glumă, în multe locuri din lume s-a stat la coadă pentru a prinde o rezervare pe lista de așteptare a comenzilor (doritorii trebuind să achite un depozit de 1.000 USD). Chestie pe care am mai văzut-o doar când se lansau smartphone-uri sau tablete de top – numai că, în cazul de față, vorbim de o mașină al cărei preț va porni de la 35.000 USD (în SUA).
În primele 24 de ore s-au înregistrat peste 115.000 de pre-comenzi (!), iar până când mașina va ajunge efectiv în producție, cei de la Tesla se așteaptă la încă vreo câteva sute de mii. Sincer, nu m-ar mira absolut deloc dacă la finalul lui 2016 Elon Musk va constata că trebuie să onoreze peste un milion de comenzi…
E adevărat, ar fi un coșmar din punct de vedere logistic și industrial, dar asta nu ar face decât să demonstreze ideea de bază de la care am pornit: Tesla Model 3 are toate șansele să revoluționeze domeniul auto. Pentru că pur și simplu arată că mașina electrică e viabilă.
Tesla Model 3: „SE POATE!”
Nu vă rețin atenția cu ceea ce promite noua mașină în materie de caracteristici (despre care puteți citi mai multe aici). Vreau doar să lămuresc de ce mie mi se pare această zi un moment istoric. Și, în ciuda faptului că scriu aceste rânduri de „ziua păcălelilor”, nu am de gând să mă țin de poante.
Actualmente, ne îndreptăm vertiginos spre depășirea barierei de 1,5 miliarde de autovehicule în circulație pe mapamond. 1.500.000.000 de vehicule ale căror motoare convenționale ard zilnic o cantitate impresionantă de carburanți. Care, evident, emit în atmosferă o cantitate incredibil de mare de poluanți și gaze cu efect de seră (în principal CO2). Și care ne afectează iremediabil sănătatea (despre acest subiect puteți citi în ediția Știință & Tehnică nr. 54).
Eu unul sunt foarte surprins de reticența pe care foarte multă lume (probabil și mulți dintre cei care citiți aceste rânduri) o afișează când vorbim de poluare. Cumva, oamenii refuză să accepte că stilul nostru de viață, industrializarea forțată, societatea de consum și goana după o creștere economică la infinit sunt pilonii de bază ai… „tăierii crăcii de sub picioare”.
E o chestie care ține de mentalitate, da. Dar și mentalitatea e direct influențată de nivelul de educație. Și, câtă vreme în școli, în facultăți, în firme și companii, ba chiar și acasă nu se pune accentul pe evidențierea surselor poluării, dar, mai ales, a efectelor nocive ale acesteia, lumea este oarbă. De fapt, ignorantă, de unde și poziția refractară când vorbim de „eco”.
Iar acțiunile anti-poluare sunt văzute drept o amenințare directă la adresa modului de viață actual. Concepție care se răsfrânge în mod direct asupra domeniului mașinilor electrice: „prea scumpe”, „poluează conex prin producerea curentului electric”, „au autonomie mică”, „unde o încarc?”, „nu cred că sunt performante”, „nu am încredere în fiabilitatea lor”, „de ce să le subvenționăm?!”, etc.
Ne mândrim cu evoluțiile tehnologice galopante (câte un iPhone nou la fiecare 6 luni, descoperiri de excepție în domeniul medical, gadgeturi care mai de care mai wow). Dar suntem blocați în mentalitatea că mașina funcționează doar cu motoare alimentate cu produse petroliere și alternativă nu există.
Firmele și companiile, influența decisivă
Uite că Tesla Model 3 demonstrează exact contrariul: e o alternativă super-competitivă la modele precum Audi A3, BMW Seria 3 sau Mercedes-Benz C-Class. Și beneficiază de o infrastructură de stații de încărcare rapidă Supercharger care se dezvoltă galopant. Și are deja un fan-club nu doar numeros, ci format din oameni cu bani și viziune (în general, antreprenori sau din managementul companiilor).
Iar aici mai intervine un aspect esențial, consider eu: Tesla Model 3 devine cea mai tentantă opțiune pentru companiile care investesc în mașini de firmă pentru management și în flote auto. Ca oameni obișnuiți omitem tabloul general al pieței auto – peste 50% din mașinile noi sunt achiziționate de firme. Firme care, practic, dictează dinamica vânzărilor de mașini noi.
De ce sunt așa de importante companiile? Pentru că, în cazul lor, are o importanță covârșitoare TCO („Total Cost of Ownership” – costul total al deținerii și utilizării vehiculului). Pentru un client obișnuit contează în primul rând prețul, designul, caracteristicile de confort și performanță. Lucruri în general subiective.
Pentru o companie, însă, mașina reprezintă o investiție pragmatică. Deci, pe lângă prețul de achiziție, contează foarte mult și costurile de utilizare (carburantul), de întreținere (reviziile și eventualel reparații), taxele și impozitele, dar și valoarea la revânzare. La toate acestea se raportează designul, confortul, siguranța și, foarte important, imaginea.
Ei bine, Tesla Model 3, în momentul în care va ajunge efectiv pe piață, estimez că va câștiga fără drept de apel „războiul” pragmatismului cu rivalii având motoare convenționale (și care, să reținem, nu sunt penalizate cum ar trebui pentru poluarea produsă). În plus, imaginea sa eco, dar și imaginea trendy, va trage mult mai mult în balanță – pentru că, așa cum am mai spus-o, „secolul XXI va fi eco sau nu va fi deloc”.
Iar odată ce firmele, companiile și corporațiile vor deveni clienții principali pentru Tesla Model 3 și vor demonstra că mașinile electrice sunt viabile, eu sunt sigur că se va sparge „barajul” care îi ține pe cei mai mulți captivi în domeniul mașinilor convenționale. Iar industria auto, care încă mai mizează pe propulsia convențională sau semi-convențională (vezi hibridele plug-in) va fi efectiv nevoită să intre în jocul ale cărui reguli le dictează Tesla.
Suntem în plină rEVoluție
Așa încât prin 2020 poate că nu mă veți mai considera nebun dacă afirm că în maximum 15 ani de acum încolo (deci prin 2030), mașinile electrice vor deveni dominante. Știu, acum pare neverosimil să înlocuiești peste un miliard de autovehicule convenționale cu autovehicule având propulsie electrică într-o perioadă atât de scurtă.
Dar gândiți-vă cât de repede am renunțat la telefoanele fixe pentru smartphone-uri. Cât de repede au fost canibalizate hărțile printate de GPS-uri. Cât ne-a luat să uităm de televizoarele cu tub, radiourile cu tranzistori sau casetofoanele cu casete. Cât de rapid ne-a invadat inovația odată ce și-a demonstrat utilitatea.
Sorry, Big Oil, dar Tesla Model 3 e ultimul cui pe care Elon Musk îl bate în coșciugul unui secol petrolier. Iar generațiile următoare vor învăța la școală despre epoca aurului negru, care aproape ne-a adus în pragul autodistrugerii, dar care a fost stopată de un Don Quijote vizionar, călare pe armăsarul său cu patru roți. Și care a schimbat istoria pe 1 aprilie 2016 (adică 31 martie 2016 în SUA…).
Cine crede că tot ce am spus aici este o glumă, să se uite bine în oglindă. Va vedea un dinozaur. Și știm cu toții ce s-a întâmplat cu dinozaurii.
VOI CE CREDEȚI DESPRE
TESLA MODEL 3?
