Deşi ar putea părea paradoxal pentru un neofit într-ale genului, SF-ul, literatură a viitorului prin excelenţă, are în spate o istorie multiseculară. Unii dintre exegeţii genului exagerează, împingând zorii SF-ului până în antichitate la „Istoria adevărată” a lui Lucian din Samosata, iar alţii aleg să ignore opera marilor înaintaşi de talia unor Jules Verne sau H.G. Wells, plasând originea SF-ului în revistele pulp americane din anii ’20-’30 ai secolului trecut, când Hugo Gernsback a inventat într-adevăr denumirea, dar nu şi genul însuşi.
Adevărul e undeva la mijloc, iar Brian Aldiss are probabil dreptate atunci când plasează începuturile sciencefiction-ului la începutul secolului 19, în plină epocă romantică, având drept prim reper major romanele „Frankenstein” sau „Prometeul modern” de Mary Wollstonecraft Shelley (apărut într-o primă ediţie anonimă în 1818, pe când autoarea avea doar 20 de ani). Cu o istorie de asemenea proporţii, este absolut firesc ca ficţiunea speculativă să-şi aibă propriul inventar de opere canonice, reunind valorile sale de necontestat.
Existenţa unui astfel de canon e de-acum un fapt, genul îşi are monştrii săi sacri pentru cei pasionaţi. Pe de altă parte, marea literatură a acceptat, în sfârşit, faptul că SF-ul înseamnă, dincolo de temele sale inovatoare, pur şi simplu literatură de bună calitate şi a început să-şi însuşească, în propriul canon, vârfurile de necontestat ale genului.
Astfel, prestigioasa fundaţie / editură „Library of America”, ce publică într-o colecţie tipărită în condiţii grafice de lux operele cele mai importante ale literaturii americane, a început să includă, între autorii canonici, numele sacre ale literaturii de gen, serii de autor fiind dedicate lui H.P. Lovecraft, Ursula K. LeGuin, Philip K. Dick, Kurt Vonnegut, dar şi romanele cele mai importante ale epocii de aur, într-o masivă antologie în două volume. Iar această deschidere a mainstreamului spre science fiction este abia la început.
SF-ul a fost însă – şi este! – o literatură a prozei scurte, a nuvelelor şi povestirilor. O însumare canonică a acestora e, cu siguranţă, o întreprindere supraomenească, la care nimeni nu s-a încumetat să se înhame. Până acum. „The Big Book of Science Fiction” (editori: Ann şi Jeff VanderMeer) este, aşa cum îi spune şi numele, o carte mare. La propriu: antologia apărută la Vintage măsoară 17 / 23 cm (aşa numitul format „oversized paperback”), are 1.216 pagini, însumează aproape 750.000 de cuvinte şi cântăreşte aproape două kilograme!
Potrivit editorilor, este o „antologie definitivă”, acoperind întregul spectru tematic al literaturii SF, o perioadă de un secol, al douăzecilea (cu mici derapaje de câţiva ani) şi, în premieră pentru o antologie publicată în spaţiul anglofon, această acoperire este una globală, cele peste 100 de povestiri cuprinse aici fiind semnate de autori din 26 de ţări!
Într-un articol publicat de Jeff VanderMeer înaintea apariţiei antologiei, scriitorul şi editorul expune deosebit de plastic şi de amuzant ce a însemnat enormul travaliu care s-a concretizat în volumul-gigant: „Uneori, editorul unei antologii este asemenea unui detectiv care încearcă să dezlege cazuri rămase demult nerezolvate. Însă, în loc să încerci să rezolvi misterul unei crime petrecute în urmă cu decenii, ceea ce încerci să faci e să dezgropi poveşti demult uitate şi să le aduci în faţa unui public cititor.
Atunci când e vorba de o carte de dimensiunile acesteia, care acoperă un secol întreg, sarcina ta te va purta de-a curmezişul tuturor continentelor şi te va cufunda în profunzimile mai multor limbi. Într-o zi vei negocia cu urmaşii unui scriitor care îi apără cu acribie moştenirea literară. A doua zi vei căuta indicii în Hong Kong, la Moscova sau la Buenos Aires, pentru a porni imediat după aceea într-o direcţie cu totul nebănuită, descoperind că un autor pe care credeai că-l ştii a scris şi literatură SF.
Într-un moment al documentării noastre, a trebuit să intrăm în contact cu ambasadorul Cehiei în Filipine pentru a-i cere informaţii despre un anumit autor; într-o viaţă anterioară, excelenţa sa a editat o revistă de SF care, în perioada dinaintea căderii zidului Berlinului, plătea povestirile scrise de autorii occidentali, oferindu-le acestora ediţii greu de găsit ale unor albume de artă erotică din perioada suprarealistă.
Domnul ambasador s-a dovedit a fi un adevărat expert, după ce, datorită călătoriilor sale diplomatice, a intrat în contact cu literatura din mai multe colţuri ale lumii. Sugestiile sale s-au dovedit deosebit de utile şi ne vor fi de folos şi în alte proiecte viitoare. Nu toate informaţiile sunt întotdeauna de vreun folos, dar sunt cu siguranţă fascinante. Ca de exemplu, faptul că Philip K. Dick l-a turnat la FBI pe Stanislaw Lem. Sau că, în anii şaizeci, fandomul dezbătea aprins – şi uneori cu argumente absolut terifiante – posibilitatea ca James Tiptree Jr. să fie de fapt, femeie (ceea ce şi era, de altfel). Am avut revelaţia faptului că Ursula K. LeGuin a fost, de la bun început, nu doar extrem de talentată, ci şi o apărătoare feroce a drepturilor femeilor şi o militantă pentru diversitate în SF.
Şi încă ceva: ştiaţi că un faimos editor purta o cască de scafandru completă, cu tot cu aparatul de respiraţie, atunci când corecta textele menite publicării? Trăgând linie şi ajungând la concluzii: sperăm că această antologie uriaşă (probabil cea mai amplă care să fi fost vreodată publicată într-un singur volum) va fi o lectură vie şi îndeajuns de diversificată încât să provoace discuţii, controverse şi, în cele din urmă, reevaluarea unor autori, iar cititorii să o găsească la fel de amuzantă precum a fost compilarea ei pentru noi, editorii.”
Ambiţii mari pentru o carte pe măsură. Şi, potrivit criticii de întâmpinare, ambiiţile soţilor VanderMeer sunt pe deplin justificate: „The Big Book of Science Fiction” este într‑adevăr un volum care stabileşte canonul unei literaturi insuficient cunoscută marelui public. De acum înainte, atunci când veţi dori să arătaţi unui cititor nefamiliarizat cu ce se mănâncă ficţiunea speculativă, cărămidoiul editat de Ann şi Jeff Vander-Meer va fi probabil o excelentă introducere întru deliciile genului.
