Keamina a fost inițial creată ca anestezic pentru uz uman și veterinar. Ca urmare a proprietăților sale halucinogene, a ajuns să fie folosită și în scopuri recreaționale, ca drog, de anumiți indivizi, iar știința i-a studiat în ultimii ani calitățile antidepresive, fără a le înțelege exact mecanismul de funcționare.
Acum, cercetătorii de la Universitatea Zhejiang, din China, au descoperit o posibilă explicație pentru capacitatea ketaminei de a reduce rapid simptomele majore ale depresiei, în numai câteva ore după administrare.
Noul studiu al specialiștilor chinezi s-a concentrat asupra unei mici regiuni din creier – habenula, cunoscută și ca „centrul depresiei și al pesimismului” sau ca „centrul anti-recompensei”, tocmai pentru că inhibă activitatea regiunilor cerebrale învecinate, responsabile de secreția neurotransmițătorilor precum dopamina și serotonina. Așa că specialiștii au examinat modul în care ketamina afectează activitatea habenulei.
Se știa deja că această substanță blochează o proteină-receptor din creier denumită N-methyl-D-aspartate (NMDA). Și, cum activitatea neuronală intensă a habenulei este dependentă de receptorii NMDA, cercetătorii au verificat pe șoareci dacă acesta este mecanismul evaziv care stă la baza efectelor anti-depresive rapide ale ketaminei.
Administrând rozătoarelor drogul direct în habenula, specialiștii au observat o inversare foarte rapidă a comportamentelor de tip depresiv la cobai. Un al doilea experiment, care a folosit un inhibitor al NMDA și mai specific decât ketamina, s-a soldat cu aceleași efecte antidepresive, indicând că acesta ar fi, într-adevăr, mecanismul cel mai probabil din spatele efectelor pozitive rapide ale „tranchilizantului pentru cai”.
Cercetătorii notează că, deși studiul se adresează acțiunii rapide a ketaminei, nu vizează și calitățile antidepresive pe termen lung ale drogului. Totuși, se deschide un palier promițător în sensul noilor cercetări de stabilire a unui tratament împotriva depresiei, deși efectele psihoactive puternice ale drogului și posibilitatea consumului abuziv vor limita cu siguranță larga sa răspândire, cel puțin până când cercetătorii vor dezvolta noi medicamente derivate care să țintească aceleași regiuni cerebrale, fără efectele colaterale de alterare a stării de conștiență.
