China face progrese considerabile în explorarea spațiului datorită succeselor sale notabile și proiectelor ambițioase. După triumful primei sale misiuni marțiene, Tianwen-1, țara continuă să se distingă prin poziționarea ca un jucător cheie în cucerirea spațiului. Una dintre următoarele mari inițiative este lansarea, planificată în 2028, a misiunii sale de returnare de eșantioane de pe Marte, un termen care ar putea să o facă să treacă peste NASA în această cursă științifică.
În februarie 2021, misiunea Tianwen-1 a marcat un punct de cotitură semnificativ pentru China în explorarea planetei Marte. Această misiune istorică a constat din trei elemente esențiale: un orbiter, un lander și un rover numit Zhurong. Orbiterul a oferit imagini detaliate ale suprafeței marțiene, oferind oamenilor de știință o vedere globală valoroasă. Roverul Zhurong a explorat solul marțian și a descoperit minerale hidratate. Aceste minerale sunt deosebit de importante deoarece sugerează că apa lichidă ar fi putut exista pe Marte în trecut, un indiciu cheie pentru înțelegerea posibilității vieții anterioare pe Planeta Roșie. Acest succes a permis Chinei să devină a treia națiune care a asolizat cu succes pe Marte, după Statele Unite și Uniunea Sovietică. Acest rezultat demonstrează nu numai capacitățile tehnice avansate ale Chinei, ci și angajamentul său față de explorarea spațiului.
Pe baza succesului cu Tianwen-1, China pregătește acum misiunea Tianwen-3, programată pentru lansare în 2028. Deși detaliile acestei misiuni nu au fost încă dezvăluite pe deplin, ea promite să fie și mai ambițioasă. Ar putea include un quadcopter, o dronă mică concepută să zboare deasupra lui Marte. Această mașină ar fi capabilă să colecteze mostre de la suprafață și să le aducă înapoi la lander, un avans semnificativ față de misiunea anterioară care nu avea capacitatea de a aduce mostre înapoi pe Pământ.
Pe lângă Tianwen-3, China are planuri și mai îndrăznețe pentru viitor. Misiunea Tianwen-2, planificată pentru 2025, va avea ca scop explorarea unui asteroid necunoscut, în timp ce Tianwen-4, care va fi lansată în jurul anului 2030, va viza Jupiter. Aceste misiuni sunt concepute pentru a oferi noi perspective asupra Sistemului nostru Solar și pentru a ne îmbogăți înțelegerea corpurilor cerești. China nu explorează doar robotic doar Marte și alte corpuri cerești. Ea intenționează să trimită astronauți pe Marte din 2033 cu obiectivul de a construi o bază marțiană și de a efectua misiuni regulate.
Pe măsură ce China avansează cu planurile sale spațiale ambițioase, NASA se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește propriile misiuni de returnare a probelor pe Marte. Acest proiect reprezintă o întreprindere colosală din punct de vedere tehnologic și logistic. Perseverance, care a asolizat pe Marte în februarie 2021, colectază de probe de sol și rocă de pe suprafața planetei. Aceste probe sunt stocate în tuburi concepute pentru a le păstra integritatea până când pot fi trimise pe Pământ. Cu toate acestea, procesul de aducere a acestora pe Terra este departe de a fi simplu. NASA a planificat inițial să realizeze această misiune în mai multe etape. Prima fază implică asolizarea unui modul de colectare pe Marte, care va colecta tuburile recoltate de Perseverance și să le transfere într-o capsulă de retur. Această capsulă va fi apoi lansată de pe Marte pentru a cupla la un orbiter care așteptă pe orbita marțiană. În cele din urmă, orbiterul ar trebui să aducă mostrele înapoi pe Pământ. Complexitatea acestor operațiuni a dus la creșterea vertiginoasă a costurilor și la întârzieri semnificative. Tehnologiile necesare pentru a îndeplini aceste sarcini cu acuratețe sunt extrem de sofisticate și costisitoare. În plus, coordonarea dintre diferitele elemente ale misiunii (roverul, modulul de colectare, capsula de retur și orbiterul) reprezintă o provocare logistică majoră. Aceste dificultăți au determinat NASA să-și reevalueze planurile. Datorită creșterii costurilor și prelungirii termenelor, agenția spațială americană a decis de fapt să exploreze soluții mai simple și mai economice încercând în același timp să mențină obiectivele științifice ale returnării mostrelor. Cu toate acestea, un lucru este cert: această misiune nu va decola înainte de cel puțin 2030. Cu alte cuvinte, China ar putea trece înaintea agenției americane.
