Prin reconstituirea cutiei toracice a unui Neanderthal, o echipă de cercetători a confirmat că verii noștri dispăruți nu respirau la fel ca oamenii moderni. Ei aveau o capacitate pulmonară superioară.
O echipă internațională de antropologi a reconstruit recent în 3D cutia toracică a celui mai complet schelet de Neanderthal descoperit vreodată (cel al unui om care a murit probabil acum 60 000 de ani). Acest lucru a aruncat o nouă lumină asupra modului în care verișorii noștri îndepărtați respirau. Aceasta arată că ei aveau o capacitate pulmonară mai mare decât Homo Sapiens, ceea ce le permitea să își „hrănească” mușchii masivi. Detalii despre studiu sunt prezentate în Nature Communications.
Forma toracelui este esențială pentru înțelegerea comportamentului neanderthalienilor în mediul lor, deoarece ne vorbește despre respirația și echilibrul lor”, explică Asier Gomez-Olivencia, de la Universitatea din Țara Bascilor și principalul autor al studiului. Neanderthalienii sunt înrudiți îndeaproape cu noi și au adaptări culturale complexe foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor moderni, dar forma lor fizică diferă de a noastră în moduri importante”, continuă el. Înțelegerea adaptărilor lor ne oferă o mai bună înțelegere a propriei noastre căi evolutive”.
Folosind tomodensitograme, cercetătorii au reușit să recreeze virtual în 3D toracele acestui Neanderthal, care a murit cu 60.000 de ani mai devreme. Forma cutiei toracice pare să sugereze o diafragmă mai mare decât cea a lui Homo Sapiens, permițând stocarea unei cantități maxime de aer. De asemenea, arată că oamenii de Neanderthal se bazau mai mult pe diafragmă pentru a respira (Homo Sapiens se baza pe diafragmă și pe o cușcă toracică extinsă). Se pare că oamenii de Neanderthal stăteau mai drepți decât noi, așa cum reiese din poziția coastelor, care se conectează spre interior cu coloana vertebrală. În ceea ce privește plămânii, această nouă descoperire are sens. Neanderthalienii erau mult mai musculoși decât oamenii moderni. Prin urmare, un volum pulmonar mai mare era esențial pentru a furniza oxigen acestor mușchi.
Acest studiu evidențiază, de asemenea, adaptarea remarcabilă a neanderthalienilor la mediul lor. Capacitatea lor pulmonară crescută, combinată cu respirația centrată în principal pe diafragmă, sugerează capacitatea de a supraviețui în condiții climatice dificile și de a efectua eforturi fizice intense. Această fiziologie le-ar fi permis acestor hominizi să se adapteze mai bine la mediile reci ale Epocii glaciare, prin optimizarea oxigenării corpului lor, în special în timpul activităților de vânătoare sau de supraviețuire. Această trăsătură distinctivă ar putea explica, de asemenea, anduranța și rezistența lor fizică excepționale.
