Paleontologii au făcut recent o descoperire fascinantă în Australia: prima fosilă a unei specii de tentrede (sau viespea de frunză) numită Baladi warru. Fosila a fost găsită în McGraths Flat, în centrul statului New South Wales (Australia), și datează din perioada în care această creatură a evoluat, în urmă cu unsprezece până la șaisprezece milioane de ani, în timpul Miocenului.

Tentredele sunt insecte care se disting prin ovipozitorul lor asemănător unui ferăstrău, un instrument specializat pe care îl folosesc pentru a-și depune ouăle. Ele sunt esențiale pentru ecosisteme, deoarece multe specii adulte își depun ouăle pe plantele gazdă. Larvele se hrănesc apoi cu țesuturi vegetale, adesea în colonii, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra vegetației. Familia Pergidae, din care face parte Baladi warru, include aproximativ 441 de specii de musculițe, dintre care 276 se găsesc în America și 165 în Australasia. Raritatea acestei descoperiri este accentuată de faptul că există doar două fosile cunoscute de tentredă din această familie. Ea a fost prezentată într-un articol publicat în revista Systematic Entomology

Pentru a înțelege mai bine această specie dispărută, cercetătorii au studiat morfologia fosilei și au comparat-o cu datele moleculare ale altor specii moderne. Acest lucru le-a permis să poziționeze Baladi warru în arborele vieții al musculițelor ferăstrău. Rezultatele au arătat că aceste insecte au apărut în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, în perioada Cretacicului, când strămoșii lor trăiau pe supercontinentul Gondwana. Când Gondwana s-a destrămat, tentredele s-au dispersat în Australia și America de Sud. Examinarea fosilei a dezvăluit, de asemenea, boabe de polen pe cap, indicând că Baladi warru a interacționat cu plante cu flori, în special cu o specie cunoscută sub numele de Quintinia. Această descoperire este importantă deoarece ne ajută să urmărim interacțiunile complexe dintre plante și insectele polenizatoare în trecut. Prin înțelegerea acestor relații, oamenii de știință pot înțelege mai bine evoluția ecosistemelor. Deși Baladi warru a dispărut de milioane de ani, această descoperire oferă informații valoroase pentru cercetători. Prin studierea fosilelor și a interacțiunilor din trecut, oamenii de știință pot înțelege mai bine polenizatorii indigeni din Australia și rolul lor actual în ecosisteme. Aceasta le va permite, de asemenea, să exploreze modul în care speciile reacționează la schimbările de mediu, un aspect crucial într-o perioadă în care biodiversitatea este amenințată.


Daniela Mironov Bănuță
Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.
Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.
În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.
Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.




























