Timp de câteva decenii, Marte a fost în centrul ambițiilor spațiale internaționale. Planeta roșie, atât de apropiată și totuși atât de îndepărtată în locuibilitatea sa, fascinează cu potențialul său de a avea viață adăpostită. Agenția Spațială Europeană (ESA) joacă un rol major în această explorare cu proiecte ambițioase atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acestea includ roverul Rosalind Franklin, programat pentru lansare în 2028, și dezvoltarea unui nou lander pentru 2035.
Roverul Rosalind Franklin, numit după omul de știință care a ajutat la descoperirea structurii ADN-ului, se află în centrul misiunii ExoMars a ESA. Misiunea sa principală va fi să caute urme ale vieții anterioare în solul marțian, un pas crucial în înțelegerea locuinței planetei. Acest proiect nu a fost lipsit de dificultăți. Programată inițial pentru 2020, lansarea a fost amânată de mai multe ori din cauza unor probleme tehnice și geopolitice. În urma suspendării cooperării cu Rusia, partenerul inițial al proiectului, ESA a trebuit să își reorganizeze planul de misiune, în special pentru a înlocui modulul de descendență rusească cu o alternativă europeană.
Misiunea Rosalind Franklin, programată să fie lansată în 2028, se remarcă prin capabilitățile sale tehnologice avansate. Dotat cu un sistem de foraj capabil să recolteze probe de sol marțian de până la doi metri adâncime, acesta va putea analiza soluri protejate de radiațiile de suprafață unde ar putea rămâne urme de viață microscopică. Datele colectate vor pune bazele viitoarelor misiuni de explorare, în special cele care vizează returnarea mostrelor pe Pământ.
În timp ce Rosalind Franklin va pregăti terenul, ESA anticipează deja următorul pas: dezvoltarea unui nou lander marțian, a cărui lansare este planificată pentru 2035. În acest scop, agenția a lansat un apel de propuneri în decembrie 2024 intitulat „Advanced Mars Entry” .Acest apel are ca obiectiv promovarea tehnologiilor critice necesare pentru misiuni complexe și precise. Scopul este de a proiecta un sistem de asolizare ghidat capabil să plaseze sarcini pe Marte cu mare precizie. Spre deosebire de misiunile actuale, care necesită zone de siguranță uriașe pentru a ateriza, acest nou sistem de asolizare ar putea viza anumite regiuni, făcând mai ușoară explorarea site-urilor mai periculoase sau mai interesante din punct de vedere științific
Acest proiect face, de asemenea, parte dintr-o strategie de pregătire pentru reuniunea ministerială din noiembrie 2025 de la Bremen, Germania. Acest pas nva permite să fie validate progresele tehnologice, rafinarea estimările bugetare și maximizarea șansele ca proiectul să se concretizeze.
Alegerea anului 2035 ca dată țintă nu este nesemnificativă. Misiunile pe Marte depind de ferestrele de lansare, perioade specifice care se deschid la fiecare 26 de luni când pozițiile respective ale lui Marte și Pământului permit o traiectorie optimă energetic. În 2035, această configurație va fi deosebit de favorabilă și va oferi o oportunitate ideală pentru misiuni complexe. Aceste ferestre de lansare reduc semnificativ costurile cu combustibilul și maximizează eficiența navelor spațiale. ESA mizează pe această dată pentru a profita de condițiile optime.
