O „amprentă” luată de la Stonehenge schimbă tot ce știm despre originile sale mistice

Stonehenge a fascinat, a pus la îndoială și a sfidat logica timp de secole. Și exact când credeam că am rezolvat unele dintre misterele care înconjoară acest monument neolitic emblematic, o descoperire științifică a dat totul peste cap – un adevărat șoc arheologic. Obiectul misterului? Faimoasa Piatră de Altar, un bloc masiv situat în inima cercului de pietre din Wiltshire, Anglia. Un studiu recent dezvăluie că această lespede monumentală nu provine din Țara Galilor, așa cum se credea anterior, ci… din Scoția. Da, la mai mult de 750 km distanță.

Spre deosebire de impunătorii stâlpi verticali numiți „sarsens”, Piatra Altarului este întinsă orizontal și parțial îngropată sub alte două pietre prăbușite. Măsoară aproape cinci metri lungime, 90 de centimetri lățime și cântărește în jur de șase tone. Anterior se credea că a fost extras în Munții Brecon Beacons din sud-estul Țării Galilor, la aproximativ 250 km de Stonehenge. Aceasta era versiunea oficială, cea găsită în ghiduri, muzee și articole de specialitate. Însă o echipă internațională condusă de Universitatea Curtin din Australia a contestat această teorie folosind analize geochimice ultra-precise, un fel de amprentă minerală.

Cercetătorii au studiat micile granule minerale conținute în fragmentele Pietrei Altarului. Folosind tehnici avansate de datare, au identificat două populații distincte de minerale: unele datează de acum 1 până la 2 miliarde de ani, altele de aproximativ 450 de milioane de ani. Acest amestec corespunde foarte precis rocilor din Bazinul Orcadian, situat în nord-estul Scoției. Concluzia, publicată în revista Nature, este fără echivoc: Piatra de Altar nu provine din Țara Galilor, ci din Scoția. Această descoperire este cu atât mai surprinzătoare cu cât, până acum, nicio altă piatră din Stonehenge nu fusese asociată cu această regiune.

Transportul unui bloc de șase tone pe o distanță de peste 750 de kilometri în perioada neolitică a fost o ispravă care impune respect. Cercetătorii cred că această mișcare monumentală a fost probabil făcută pe mare, de-a lungul coastei Marii Britanii. Aceasta implică existența, în jurul anului 2600 î.Hr. BC, din ambarcațiuni solide, marinari experimentați, cunoștințe logistice… și mai presus de toate o organizare socială complexă. Chris Kirkland, coautor al studiului, subliniază că această descoperire ne schimbă percepția asupra neoliticului. Trecem de la imaginea unor comunități agricole mici și izolate la cea a unor societăți interconectate, capabile să planifice, să coordoneze și să realizeze proiecte gigantice la scară națională. Aceasta presupune, de asemenea, motive puternice pentru mutarea acestei pietre: simboluri religioase? Alianțe tribale? Rituri funerare? Misterul rămâne. Odată cu această nouă „origine scoțiană”, întreaga cartografie spirituală și politică a Stonehenge-ului din acea vreme trebuie revizuită. Departe de a fi un simplu calendar sau un loc de întâlnire local, site-ul pare acum să fie centrul unei rețele care circulă idei, materiale și oameni în Marea Britanie.

Și căutarea abia a început. Cercetătorii au acum un nou obiectiv: să găsească exact cariera de unde provine Piatra Altarului. O vânătoare de comori geologice la scară largă care ar putea dezvălui noi legături între popoarele antice ale insulei.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România