Aproape 10 cm în 30 de ani: un videoclip arată cât de mult a crescut nivelul mării din 1993

Creșterea nivelului mării este una dintre cele mai vizibile și îngrijorătoare consecințe ale schimbărilor climatice. Însă, în fața avalanșei de cifre și previziuni, poate deveni dificil să înțelegem cu adevărat amploarea fenomenului. Tocmai de aceea, o vizualizare recentă realizată de NASA — bazată pe aproape trei decenii de observații satelitare — oferă o imagine clară și de impact asupra evoluției oceanelor noastre.

Videoclipul, realizat de Scientific Visualization Studio (SVS) din cadrul NASA Goddard Space Flight Center, folosește tehnici avansate de modelare și animație pentru a transforma datele științifice complexe în reprezentări accesibile publicului larg. SVS colaborează direct cu cercetătorii NASA pentru a interpreta datele colectate de sateliți, sonde și alte instrumente științifice, cu scopul de a face mai ușor de înțeles fenomenele climatice globale.

Vizualizarea documentează schimbarea nivelului mării începând cu anul 1993 — moment din care sateliții au început să furnizeze măsurători fiabile și detaliate. Conform datelor, între începutul anilor ’90 și 2022, nivelul mediu global al mării a crescut cu 9,85 centimetri. Poate părea puțin, dar NASA subliniază că această creștere este „fără precedent în ultimii 2.500 de ani sau chiar mai mult”.

Cauza principală: schimbările climatice induse de activitățile umane, care influențează nivelul mărilor prin mai multe mecanisme. În primul rând, topirea calotelor glaciare — în special din vestul Antarcticii și din Groenlanda — contribuie direct la creșterea volumului oceanic. La acestea se adaugă ghețarii montani din lanțuri precum Alpii, Himalaya și Anzi, care își pierd rapid masa. În plus, pe măsură ce temperatura globală crește, apa oceanelor se dilată, ocupând un volum mai mare — un fenomen cunoscut sub numele de expansiune termică.

Creșterea nivelului mării are implicații serioase. Regiunile de coastă și zonele joase devin din ce în ce mai vulnerabile la inundații, cu impact direct asupra locuințelor, infrastructurii și comunităților. Acest lucru poate duce la strămutări de populații, provocând perturbări sociale și economice majore. În paralel, se pierd habitate costiere esențiale — precum mangrovele, recifele de corali și mlaștinile — cu efecte grave asupra biodiversității. Iar salinizarea terenurilor agricole amenință securitatea alimentară în regiunile afectate.

Mai mult, modificarea volumului de apă oceanică influențează distribuția globală a căldurii și a nutrienților, alterând curenții marini prin schimbarea gradientelor de temperatură și salinitate. Aceste perturbații pot avea efecte în cascadă asupra ecosistemelor marine și a climatului global.

În concluzie, vizualizarea NASA ne confruntă cu o realitate clară și alarmantă: nivelul mării crește constant, iar acest trend este strâns legat de activitățile umane. Topirea calotelor și expansiunea termică sunt factorii principali care alimentează acest proces.

În fața unei amenințări globale de asemenea amploare, devine esențial să înțelegem riscurile și să adoptăm măsuri concrete de adaptare și atenuare. Protejarea zonelor de coastă, conservarea ecosistemelor naturale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu mai sunt opțiuni, ci necesități. Eforturi de informare precum cele realizate de SVS contribuie semnificativ la conștientizarea publicului și la mobilizarea acțiunii colective.

Avem datele. Avem instrumentele. Acum depinde doar de noi cum le folosim pentru a proteja viitorul planetei și al generațiilor viitoare.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România