În cel mai mare secret, treizeci dintre cei mai străluciți matematicieni ai lumii s-au adunat la Berkeley, într-un weekend din mai 2025. Misiunea părea simplă: să conceapă probleme matematice atât de complexe, încât să deruteze cea mai avansată inteligență artificială. Însă ceea ce a urmat le-a zdruncinat profund viziunea asupra viitorului matematicii.
Evenimentul, organizat de Epoch AI, a avut ca scop testarea limitelor modelului o4-mini de la OpenAI — un sistem revoluționar, capabil de deducții matematice sofisticate. Spre deosebire de modelele anterioare de inteligență artificială, care eșuau lamentabil în fața problemelor inedite, o4-mini promitea performanțe fără precedent. Protocolul era riguros: fiecare participant trebuia să propună o problemă pe care o putea rezolva el însuși, dar care să fie suficient de dificilă încât să încurce IA. Nivelul de confidențialitate a fost extrem: matematicienii au semnat acorduri stricte de confidențialitate și au comunicat exclusiv prin Signal, de teamă ca schimburile prin e-mail să nu fie interceptate și „asimilate” de alte modele de IA, contaminând astfel datele de antrenament.
Miza era considerabilă: fiecare problemă nerezolvată de IA aducea autorului său 7.500 de dolari. Dar participanții au realizat rapid că a câștiga acești bani era mult mai dificil decât părea.
Unul dintre cele mai frapante episoade l-a trăit Ken Ono, matematician de renume de la Universitatea din Virginia. Încrezător, i-a adresat lui o4-mini o problemă de teorie a numerelor, o întrebare deschisă — genul de provocare care ține de obicei un doctorand ocupat săptămâni întregi. Rezultatul l-a lăsat fără cuvinte: în doar zece minute, IA nu doar că a rezolvat problema, ci a prezentat și o metodă elegantă. Mai întâi a petrecut două minute analizând literatura de specialitate, apoi a propus să exerseze pe o versiune simplificată. Odată ce a stăpânit acel pas, a trecut la problema principală și a oferit o soluție corectă, dar îndrăzneață. Concluzia IA i-a produs lui Ono un fior: „Nu este necesară nicio citare, pentru că am calculat singur acest număr misterios.” Derutat, el și-a alertat imediat colegii a doua zi.
Performanțele lui o4-mini i-au uluit pe toți. În timp ce modelele tradiționale de IA reușesc să rezolve mai puțin de 2% dintre problemele matematice originale, o4-mini a avut o rată de succes de circa 20% la întrebările de nivel avansat. Și mai impresionant, sistemul a demonstrat abilități de raționament creativ comparabile cu cele ale unui student doctorand excepțional — sau chiar mai bune. Yang-Hui He, matematician la Institutul de Științe Matematice din Londra, a remarcat viteza uimitoare cu care IA a operat: a reușit în câteva minute ce unui expert uman i-ar fi luat luni de zile.
În ciuda eforturilor lor, cei treizeci de matematicieni au reușit să creeze doar zece probleme care au pus în dificultate IA. Un rezultat care a scos în evidență amploarea progresului făcut de inteligența artificială într-un singur an.
Această demonstrație de forță ridică întrebări fundamentale despre viitorul matematicii. Dacă IA evoluează în același ritm, ar putea în curând să rezolve probleme care i-au încurcat decenii la rând pe cei mai buni matematicieni. Ono și colegii săi se gândesc deja la un viitor în care matematicienii nu vor mai rezolva probleme direct, ci vor formula întrebări și vor ghida IA — la fel cum un profesor coordonează cercetările studenților săi.
Dar această perspectivă nu este lipsită de îngrijorări. Încrederea cu care o4-mini își susține răspunsurile a generat neliniște. Ono o numește ironic „demonstrație prin intimidare” — când o afirmație e făcută cu atâta siguranță și coerență, încât chiar și experții pot fi impresionați și influențați.
Această confruntare discretă de la Berkeley marchează, poate, începutul unei noi epoci: pentru prima oară, o inteligență artificială rivalizează cu mințile umane în una dintre cele mai abstracte și dificile forme ale gândirii. După cum le-a spus Ono colegilor săi: „A fost o greșeală gravă să credem că inteligența artificială generală nu va apărea niciodată. Aceste modele deja îi depășesc pe majoritatea celor mai buni studenți ai noștri.”
În fața acestei realități, învățământul superior va trebui să-și regândească metodele de cultivare a creativității umane — pentru a păstra ceea ce este esențial în matematică, chiar și într-o eră dominată de mașini care gândesc.
Poll: Ce crezi că ar trebui să facă matematicienii pentru a rămâne relevanți în fața avansării inteligenței artificiale?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply