Acest metal prezent în alimentație protejează creierul după 60 de ani (dar atenție la dozaj)

Confruntați cu creșterea alarmantă a tulburărilor cognitive la nivel mondial, cercetătorii examinează cu atenție dietele noastre în căutarea unor aliați neașteptați. Un nou studiu arată că un oligoelement discret — cuprul — ar putea juca un rol esențial în menținerea sănătății creierului după vârsta de 60 de ani. Dar această descoperire vine cu o nuanță importantă: efectul benefic depinde strict de dozaj.

Cuprul ocupă un loc aparte în metabolismul uman. Acest oligoelement esențial participă activ la producerea de energie în neuroni, facilitează sinteza neurotransmițătorilor și contribuie la apărarea antioxidantă a organismului. Totuși, rolul său în bolile neurodegenerative este paradoxal: în funcție de concentrația și biodisponibilitatea sa în țesutul nervos, cuprul poate fi fie protector, fie toxic. Tocmai această dualitate i-a determinat pe cercetători să investigheze mai atent legătura dintre aportul de cupru și performanța cognitivă la vârstnici.

Studiul, publicat în Scientific Reports, a analizat date din Sondajul Național privind Sănătatea și Nutriția (NHANES), acoperind perioada 2011–2014. Cercetătorii au examinat profilurile a 2.420 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, încercând să identifice corelații între dieta zilnică și funcționarea cognitivă. Participanții și-au raportat alimentația prin rememorări detaliate pe 24 de ore, apoi au fost supuși unor teste cognitive standardizate: substituție cifre-simboluri, fluență verbală, memorie imediată și întârziată. Această abordare complexă a permis o evaluare riguroasă a abilităților mentale.

Rezultatele au evidențiat o relație în formă de „L inversat” între consumul de cupru și performanța cognitivă. Cei care consumau cele mai mari cantități de cupru (cel puțin 1,44 mg/zi) au obținut scoruri superioare față de cei cu aport scăzut (sub 0,76 mg/zi) în majoritatea testelor. Însă beneficiile nu au crescut proporțional la infinit: impactul pozitiv s-a plafonat la un interval optim — între 1,22 și 1,63 mg/zi, în funcție de test. Peste aceste praguri, efectele benefice au stagnat, iar semnificația statistică s-a pierdut.

O descoperire aparte a fost legătura mai strânsă între aportul de cupru și cogniția generală în rândul supraviețuitorilor de AVC. Aceasta sugerează că cuprul ar putea avea un rol protector amplificat în cazul creierului afectat de traume vasculare.

Deși mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese, cercetătorii subliniază trei căi majore prin care cuprul influențează sănătatea cerebrală: întărirea apărării antioxidante împotriva stresului oxidativ, susținerea sintezei de neurotransmițători esențiali și optimizarea metabolismului energetic al neuronilor.

Această cercetare se înscrie într-un efort mai larg de identificare a strategiilor nutriționale care pot încetini sau preveni declinul cognitiv asociat cu înaintarea în vârstă. Mesajul cheie: nu este vorba de a consuma cât mai mult cupru, ci de a menține aportul în limitele optime. O dietă echilibrată, cu un conținut moderat și constant de cupru, ar putea deveni o armă simplă, accesibilă și eficientă în conservarea funcțiilor cognitive.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România