Ați avut doar băieți sau doar fete? În sfârșit știm de ce

Generații întregi am fost învățați că nașterea unui băiat sau a unei fete este un proces complet aleatoriu, cu o probabilitate teoretică de 50% pentru fiecare sex. Această viziune simplistă tocmai a fost contestată de o echipă de cercetători de la Harvard, care susține că a identificat factori biologici capabili să influențeze determinarea sexului.

Pe hârtie, totul pare logic. În timpul formării spermatozoizilor, jumătate poartă un cromozom X (viitoarea fetiță), iar cealaltă jumătate un cromozom Y (viitor băiețel). Această distribuție egală ar trebui să conducă la un echilibru perfect între nașterile de băieți și fete.

Cu toate acestea, lumea reală pare să spună o altă poveste. Cu toții cunoaștem familii în care există o uniformitate surprinzătoare: trei surori fără niciun frate, patru băieți născuți unul după altul sau chiar linii familiale în care un sex domină sistematic. Aceste cazuri, mult prea frecvente pentru a fi simple coincidențe statistice, i-au intrigat pe oamenii de știință.

Pentru a dezlega acest mister, cercetătorii de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Harvard au analizat datele reproductive a 58.007 femei americane, toate participante la celebrul Studiu privind Sănătatea Asistentelor Medicale. Analiza a scos la iveală o anomalie semnificativă: familiile cu copii exclusiv de același sex apar mult mai des decât ar permite întâmplarea. Descoperirea sugerează existența unor mecanisme biologice subtile care pot înclina balanța către un sex sau altul.

Primul indiciu identificat: vârsta mamei la prima sarcină. Cu cât o femeie devine mamă mai târziu, cu atât cresc șansele ca toți copiii săi să fie de același sex. Explicația posibilă: schimbările hormonale sau celulare asociate cu îmbătrânirea, deși mecanismele exacte rămân necunoscute.

Un alt factor este numărul de copii. Mamele cu trei sau mai mulți copii au o tendință mai pronunțată de a avea copii de același sex, depășind cu mult ceea ce ar putea fi atribuit hazardului.

Cel mai fascinant aspect al cercetării se referă însă la genetica maternă. Analiza ADN-ului unui subset de participante a condus la identificarea unor variante genetice asociate direct cu determinarea sexului copiilor. De exemplu, o variantă a genei NSUN6 pare să favorizeze nașterea exclusivă a fetelor, în timp ce o variantă a genei TSHZ1 este corelată cu nașterile masculine. De asemenea, s-a remarcat implicarea genei CYP2U1 în nașterea copiilor de același sex.

Aceste descoperiri, publicate în Science Advances, oferă perspective promițătoare asupra mecanismelor moleculare care guvernează reproducerea umană — mult mai complexe decât ne-am imaginat.

Dar comunitatea științifică este departe de a fi unanimă. Un studiu suedez din 2020, care a analizat peste 4,7 milioane de nașteri — un eșantion de 80 de ori mai mare — nu a găsit nicio influență genetică semnificativă asupra raportului dintre sexe. Brendan Zietsch, genetician la Universitatea din Queensland și autorul principal al acestui studiu, a numit chiar rezultatele echipei de la Harvard „eronate”.

Această divergență de opinii ridică întrebări importante privind reproductibilitatea științifică și necesitatea unor eșantioane mai diverse. Autorii studiului american recunosc, de altfel, limitele cercetării lor: 95% dintre participante erau femei albe, ceea ce reduce considerabil aplicabilitatea concluziilor la nivel global. În plus, comportamentele reproductive variază considerabil de la o cultură la alta, ceea ce complică și mai mult generalizarea rezultatelor.

Cu toate acestea, chiar dacă rămâne controversată, această lucrare deschide o direcție de cercetare promițătoare. Ea ne reamintește că biologia umană încă ascunde multe secrete, iar cunoștințele noastre despre reproducere continuă să evolueze.

Un lucru este însă sigur: vechile mituri populare despre cum să „alegi” sexul copilului prin metode naturale rămân complet nefondate. Știința avansează, dar unele dintre misterele ei rămân încă nedeslușite.