Oceanul Pacific, un uriaș cazan climatic, joacă un rol crucial în modelarea vremii globale, influențând furtunile, pescuitul și modelele de precipitații la mii de kilometri distanță. Oamenii de știință monitorizează cu atenție acest bazin oceanic, anticipând posibilitatea unei escaladări majore.
Proiecțiile actuale indică faptul că zona tropicală a Pacificului se îndreaptă spre un puternic fenomen El Niño, o fază caldă a ciclului ocean-atmosferă care poate intensifica și modifica aceste efecte.
Într-un context global deja supraincălzit de gazele cu efect de seră, un El Niño puternic în următoarele 12-18 luni ar putea duce temperatura medie anuală a planetei peste pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius, un punct de referință recunoscut în documentele științifice și acordurile politice ca fiind crucial pentru impacte climatice potențial ireversibile.
Recent, climatologii au publicat un studiu care arată că evenimentele puternice El Niño pot declanșa ceea ce ei numesc „schimbări de regim climatic”, adică modificări bruște și durabile în modelele de căldură, precipitații și secetă.
El Niño este una dintre cele mai mari supape naturale prin care oceanul eliberează căldură. Acest proces începe cu schimbări periodice ale curentilor oceanici și ale vânturilor din Pacific, care determină o migrare a căldurii tropicale din Bazinul Cald de Vest al Pacificului, situat între Australia și Indonezia, până în nord, spre Japonia. Această regiune tropicală, de departe cea mai caldă zonă oceanică de pe Pământ, acoperă o suprafață de patru ori mai mare decât Statele Unite ale Americii.
Când această căldură oceanică se răspândește în Pacificul ecuatorial, se răspândește în atmosferă în impulsuri care inclină modelele meteorologice, redirecționează vânturile puternice de mare altitudine, cresc temperaturile globale, decolorează recifele de corali și perturbă ecosistemele marine și pescuitul. Efectele se resimt și pe continente, intensificând ploile torențiale și inundațiile în unele regiuni, în timp ce amplifică căldura extremă, seceta și incendiile de vegetație în altele.
În 2015, căldura din Pacificul tropical a contribuit la creșterea ireversibilă a temperaturii medii globale anuale cu peste 1 grad Celsius peste nivelul preindustrial. Și în 2024, Pământul a înregistrat cel mai fierbinte an din istoria umană, sprijinit de un alt impuls El Niño.
Chiar și un El Niño moderat puternic în următoarele 12-18 luni ar putea ridica temperatura globală medie la aproximativ 1,7 grade Celsius peste nivelul preindustrial, a declarat climatologul James Hansen pentru Inside Climate News. Hansen îndoiește că lumea se va răci semnificativ sub marca de 1,5 grade Celsius după ce fenomenul El Niño se va estompa.
Depășirea acestui prag poate să nu semene cu a cădea de pe o stâncă climatică, dar cu siguranță este momentul când marginea începe să se erodeze, cu schimbări rapide ale sistemelor relativ stabile de păduri, apă, ploaie și temperaturi care au susținut oamenii și ecosistemele timp de milenii.
Chiar și sub pragul de 1,5 grade Celsius, rezervoarele din California nu se mai umplu în unele ani, iar în altele debordează din cauza ploilor extreme.
Sursa: Ars Technica
Poll: Care sunt efectele fenomenului El Niño asupra climei globale?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply