Ashoka Shivareddy, originar dintr-o familie de fermieri din districtul Kolar, situat în sudul Indiei, a crescut într-o zonă predispusă la secetă, unde agricultura devenea din ce în ce mai dificilă. „Zona primește precipitații de doar 60-70 de centimetri, iar fermierii sunt nevoiți să sape puțuri de până la 400 de metri adâncime, investind majoritatea banilor în căutarea apei”, împărtășește el.
În 2005, după ani de pierderi consecutive, familia sa a renunțat la agricultură și s-a mutat în orașul Bengaluru, unde au deschis un magazin de legume. Shivareddy, deși a devenit inginer software specializat în inteligența artificială, nu și-a pierdut pasiunea pentru agricultură.
În 2018, a decis să reînvie ferma familiei, adoptând o abordare mai științifică. „Căutam o cultură care să reziste cu puțină apă, să crească doar cu precipitațiile naturale și să nu depindă excesiv de pesticide”, explică el. Mărul de custard, un fruct noduros, de mărimea unui avocado mare, cu o pulpă cremoasă și dulce ce amintește de gustul cremei de vanilie, părea să fie o alegere potrivită.
Copacii de măr de custard cresc sălbatic în zona lui Shivareddy, iar localnicii culegeau fructele și le vindeau la piață, ceea ce i-a dat lui Shivareddy speranțe că poate reuși. Pentru a maximiza randamentul, el a plantat copacii mai aproape unul de celălalt decât se obișnuia în fermele tradiționale și a selectat cu grijă trei soiuri, fiecare cu beneficii diferite. Abordarea sa pare să dea roade. „Anul trecut am produs aproximativ 20 de tone. Anul acesta, sunt cam 25 de tone. Există o cerere imensă pentru mărul de custard în India și în străinătate”, spune el.
Deși mărul de custard poate supraviețui în condiții de secetă, există provocări în cultivarea lui. Varietatea tradițională Balangar are o durată de viață foarte scurtă, uneori de doar trei sau patru zile, ceea ce limitează opțiunile de vânzare ale fermierilor. De asemenea, are multe semințe, fiind mai puțin atractiv pentru consumatori.
„Soiurile tradiționale au un gust excelent, dar au conținut scăzut de pulpă, multe semințe și o durată de viață foarte scurtă”, afirmă dr. Sakthivel T, cercetător principal la Institutul Indian de Cercetare în Horticultură din Bangalore. Echipa sa a dezvoltat un fruct hibrid, numit Arka Sahan, care poate supraviețui o săptămână la temperatura camerei și are mai puține semințe și mai multă pulpă.
În ultimii 20 de ani, acest soi s-a răspândit în sudul Indiei. „Trecerea de la un randament de 30% la soiurile sălbatice, la 70% la hibrizii precum Arka Sahan, a dublat efectiv recolta utilizabilă pentru fermieri, fără a necesita mai mult teren”, spune Sakthivel.
Echipa sa caută acum modalități mai bune de a procesa fructul și de a extrage pulpa, astfel încât să poată fi utilizată mai larg în alimente prelucrate, cum ar fi înghețata și milkshake-urile. Unul dintre problemele cu care se confruntă în prezent este că pulpa de măr de custard se oxidează și își schimbă culoarea în maro destul de repede după extracție. Cercetătorii de la IIHR experimentează cu noi echipamente și tehnici care să ajute pulpa să-și mențină culoarea albă mai mult timp.
Această poveste de reînviere și inovare în agricultură nu doar că aduce speranță fermierilor din regiuni aride, dar și deschide noi perspective pentru utilizarea științifică în beneficiul economiei locale și a bunăstării comunităților.
Sursa articol:BBC
Poll: Ce soi de măr de custard preferiți cel mai mult?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply