În ultimii ani, Europa a încercat să facă progrese semnificative în industria bateriilor, dar a întâmpinat și câteva eșecuri notabile. Companii precum Northvolt din Suedia și Morrow din Norvegia au dat faliment, stârnind temeri că continentul ar putea rata o nouă schimbare tehnologică esențială. Cu o tranziție accelerată de la combustibilii fosili la electricitate în transporturi și industrie, bateriile sunt văzute ca un sector în plină expansiune.
Cu toate acestea, timpul necesar pentru a aduce pe piață produse noi, alături de o competiție acerbă, în special din partea Chinei, presupune riscuri considerabile. Dar, ar putea soluția să se afle la o scară aproape de neimaginat de mică? Un număr tot mai mare de investitori și cercetători cred că da.
Un singur nanometru este o miliardime dintr-un metru, dar este la acest nivel unde se desfășoară unele dintre cele mai importante cercetări. „Dacă reușești să faci asta să funcționeze, impactul va fi enorm în multe industrii, dar este o afacere riscantă”, spune Christian Rood, directorul executiv al firmei olandeze de tehnologie LeydenJar.
Inspirându-se dintr-un precursor al celulelor electrice din secolul al XVIII-lea, LeydenJar utilizează o tehnică numită depunere prin plasmă pentru a crea un anod mai ușor și mai eficient – o componentă esențială a tuturor bateriilor. Siliconul este un material eficient și ieftin pentru anoduri, dar siliconul pur se dilată și se contractă pe măsură ce bateria este utilizată și reîncărcată, ceea ce duce la crăparea acestuia. Cu toate acestea, prin folosirea depunerii prin plasmă, LeydenJar poate crea, strat cu strat, o folie subțire de silicon pur care rezistă la crăpare, permițând o creștere semnificativă a duratei de viață a bateriei, a vitezei de încărcare și a densității energetice (cu până la 50%, conform LeydenJar).
„Unde în mod normal un anod de silicon pur s-ar destrăma, acesta rămâne stabil, fiind o invenție minunată”, adaugă Rood.
Tehnologia LeydenJar ar putea însemna baterii mai bune. Producția la scară comercială va începe la sfârșitul anului 2026, dar a durat 10 ani pentru a ajunge la acest punct – o definire clară a timpului și investițiilor necesare pentru inovațiile denumite Deep Tech.
Nu este o coincidență faptul că fabrica LeydenJar se află în orașul olandez Eindhoven – acasă la ASML și alți actori importanți din industria cipurilor. „Mulți vorbesc teoretic despre ecosisteme; pot să vă spun că acesta este unul dintre avantajele noastre competitive”, spune Rood. „Este chiar trecerea de la semiconductori la baterii care ne diferențiază – odată ce ai demonstrat principiul în laborator, industrializarea necesită colaborarea cu tehnologia și furnizorii de semiconductori.”
Aceasta înseamnă mult risc, dar și multe oportunități în ceea ce privește brevetarea și securizarea întregii proprietăți intelectuale, lucru mult mai dificil de realizat în SUA sau în China. În Olanda și în întreaga Europă, numeroase start-up-uri Deep Tech mai mici caută să dezvolte nanotehnologia pe piața bateriilor.
În concluzie, cu toate provocările și riscurile, inovațiile în nanotehnologie pot oferi Europei șansa de a recupera terenul pierdut în cursa globală pentru producția de baterii. Este o cursă plină de potențial, dar și de incertitudini.
Sursa articol:BBC
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply