Serviciul de traducere al Google procesează lunar un trilion de cuvinte – o cifră greu de imaginat, chiar și pentru cei mai pasionați de tehnologie. Dar, în ciuda acestei performanțe uluitoare, există încă multe situații în care traducerile automate întâmpină dificultăți neașteptate.
Să luăm exemplul unei expresii franțuzești: „Il pleut des cordes.” Tradus mot-à-mot, ar însemna „plouă cu funii”, însă sensul corect în română ar fi mai degrabă „plouă cu găleata”. Pentru un sistem de inteligență artificială, astfel de expresii pot fi capcane. François Yvon, cercetător în traducerea automată la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, explică: „Un sistem bine antrenat va ști să caute expresia echivalentă în engleză, de exemplu ‘it’s raining cats and dogs’. Dar va reuși oare să găsească o variantă potrivită și în indoneziană?”
Evident, o eroare de traducere într-o discuție banală despre vreme nu are consecințe majore. Însă traducerile automate sunt folosite din ce în ce mai des în domenii mult mai sensibile, de la documente juridice până la manuale medicale. Doar Google Translate este responsabil pentru o mare parte din acest volum, dar pe piață există și alte servicii, precum DeepL, Microsoft sau ChatGPT. În total, piața traducerilor automate a valorat peste 1,4 miliarde de dolari anul trecut.
Pentru multe scopuri, traducerea automată este deja suficient de bună. John Zimmerman, fondatorul unei organizații care traduce articole Wikipedia în alte limbi, subliniază că „nu are sens să cheltui de o sută de ori mai mult doar pentru a elimina ultimele mici greșeli, atunci când traduci documente interne sau descrieri de produse”. Totuși, pentru Wikipedia, unde acuratețea și încrederea sunt esențiale, fiecare articol tradus de AI este verificat apoi de un om. Chiar și așa, Zimmerman recunoaște că rolul traducătorului uman devine tot mai mic: „Cu doi-trei ani în urmă, traducătorii noștri rescriau o mare parte din text. Acum, de multe ori, nu mai e nevoie să schimbe aproape nimic.”
Cu toate acestea, există situații în care precizia contează enorm. Ariella Baltié, traducătoare specializată în documente juridice, povestește cum a fost rugată să verifice o traducere realizată de AI pentru niște acte de tribunal. Chiar dacă traducerea părea corectă la prima vedere, ea a găsit două erori grave care ar fi putut schimba complet sensul documentului – și, implicit, soarta unei persoane.
Așadar, unde ne aflăm? Inteligența artificială a revoluționat deja modul în care comunicăm peste granițe. Pentru multe texte de zi cu zi, mașinile pot înlocui cu succes munca omului. Dar, când vine vorba de nuanțe, contexte culturale sau decizii cu impact major, ochiul și mintea umană rămân de neînlocuit. Poate că, în viitor, vom apela la traducători umani doar pentru ceea ce contează cu adevărat – iar restul îl vom lăsa în grija algoritmilor. Întrebarea rămâne: suntem gata să facem această alegere?
Sursa articol:BBC
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply