Un studiu de amploare aduce o veste promițătoare pentru cei preocupați de sănătatea sistemului digestiv: modelele de anticorpi din sânge ar putea indica riscul de a dezvolta boli inflamatorii intestinale (IBD) chiar și cu zece ani înainte ca simptomele să devină evidente. Descoperirea, prezentată la un congres internațional de gastroenterologie, ar putea schimba modul în care sunt depistate și tratate aceste afecțiuni complexe, precum boala Crohn sau colita ulcerativă.
Bolile inflamatorii intestinale sunt afecțiuni cronice în care sistemul imunitar atacă, în mod greșit, propriul tub digestiv, provocând inflamații și simptome adesea greu de suportat. Deși știm că aceste boli „lucrează” în tăcere ani de zile înainte să fie descoperite, nu era clar ce se întâmplă în corp în acest interval. Acum, cercetătorii au analizat probe de sânge de la sute de persoane, colectate de-a lungul a peste un deceniu, și au descoperit semnături ale sistemului imunitar care anunță boala cu mult timp înainte de primele semne clinice.
Echipa condusă de dr. Arno R. Bourgonje de la Universitatea din Groningen a studiat serul a 500 de persoane – dintre care 400 au dezvoltat ulterior boala Crohn sau colită ulcerativă, iar 100 au rămas sănătoase. Probele au fost prelevate la momentul diagnosticului, dar și cu doi, patru și chiar zece ani înainte ca medicii să pună un nume suferinței.
Rezultatul? Peste 120.000 de tipuri de anticorpi diferiți au fost identificați. Persoanele care au dezvoltat IBD aveau o diversitate mai mică de anticorpi și anumite modele distinctive, detectabile chiar și cu un deceniu înainte de diagnostic. Mai mult, la cei care au făcut boala Crohn, răspunsurile imune la anumite virusuri (cum ar fi herpesvirusurile) și la flagelină (o proteină bacteriană) erau mai ridicate, în special la cei care au avut forme mai severe ale bolii. În același timp, răspunsul la anumiți microbi „înfășurați” într-o capsulă a scăzut pe măsură ce se apropia momentul diagnosticării.
Un model asemănător a fost observat și la cei cu colită ulcerativă, unde răspunsurile imune la autoantigene (adică proteine proprii ale organismului) și la virusuri creșteau, în timp ce reacțiile la bacterii scădeau. Pentru a transforma aceste descoperiri în ceva practic, cercetătorii au folosit un algoritm de inteligență artificială care a reușit să prezică, cu mare acuratețe, cine va dezvolta o boală inflamatorie intestinală și cine nu, chiar și la zece ani distanță de diagnostic. Algoritmul a putut, de asemenea, să indice care pacienți vor dezvolta forme mai complicate ale bolii Crohn.
Aceste rezultate reprezintă un prim pas către folosirea profilului de anticorpi ca instrument de depistare timpurie a riscului de IBD. Totuși, mai este nevoie de cercetări înainte ca aceste teste să ajungă în cabinetele medicilor. Dacă viitorul confirmă aceste promisiuni, am putea ajunge curând să descoperim boli tăcute cu ani înainte să ne afecteze viața, oferind șansa unor intervenții mult mai devreme și, poate, chiar a prevenirii lor.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply