0
(0)

Imaginați-vă un cip care folosește lumina, nu electricitatea, pentru a procesa informații. Sună ca dintr-un roman SF, dar această tehnologie – cipurile fotonice – este pe cale să devină realitate. Ton van Mol, cercetător la institutul olandez TNO, este convins că ne aflăm la începutul unei revoluții care ar putea schimba din temelii modul în care funcționează lumea digitală.

În prezent, toate dispozitivele noastre – de la telefoane la centrele de date care alimentează inteligența artificială – se bazează pe cipuri electronice. Acestea funcționează mutând electroni prin circuite minuscule, uneori de doar câțiva nanometri (adică de o mie de ori mai mici decât un fir de păr). Dar, oricât de performante ar fi, aceste cipuri au limite: se încălzesc, consumă multă energie și, la un moment dat, miniaturizarea nu mai poate continua la nesfârșit.

Cipurile fotonice schimbă regulile jocului. În loc să folosească electroni, ele manipulează fotoni – particulele de lumină – pentru a transporta și procesa date. Rezultatul? Sunt mult mai rapide, consumă mai puțină energie și nu se încălzesc la fel de tare ca omologii lor electronici. Van Mol compară momentul actual din fotonică cu începuturile cipurilor electronice din anii ’70: „Acum suntem, la cipurile optice, cam unde erau cipurile electronice acum 40-50 de ani.”

Industria cipurilor este dominată de companii din SUA, Taiwan și China, dar Europa vede în fotonică o șansă rară de a recupera terenul pierdut și chiar de a deveni lider mondial într-un domeniu-cheie al viitorului. Uniunea Europeană a investit deja 400 de milioane de euro într-un proiect numit PIX Europe, cu obiectivul clar de a transforma continentul într-un pol global al tehnologiei cipurilor fotonice integrate.

„Europa a spus că trebuie să avem propria noastră producție, la noi acasă”, afirmă van Mol. „Nu mai putem depinde ca totul să fie fabricat în SUA sau China. Așa a apărut și European Chips Act, care prevede inclusiv construirea unor linii-pilot pentru a face pasul de la laborator la producție industrială.”

Atât cipurile electronice, cât și cele fotonice, sunt produse pe așa-numiți „waferi”, discuri pe care se pot fabrica sute de cipuri simultan. Cu cât waferul este mai mare, cu atât producția devine mai eficientă. În prezent, cipurile fotonice sunt realizate pe waferi de 10 centimetri, dar următorul pas este trecerea la cei de 15 centimetri, ceea ce ar permite o creștere semnificativă a producției.

La Eindhoven, în Olanda, echipa lui van Mol construiește deja o fabrică de 10.000 de metri pătrați, specializată în waferi de fosfură de indiu (un material esențial pentru cipurile fotonice). Fabrica ar trebui să fie complet funcțională în 2030 și va reprezenta un salt uriaș nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume.

Ambiția este ca, peste câțiva ani, această linie-pilot să poată produce cipuri la scară industrială, disponibile pentru companii din toată Europa. Dacă totul merge conform planului, am putea asista la începutul unei noi ere digitale, în care Europa joacă un rol principal. Rămâne de văzut dacă lumina cipurilor fotonice va străluci la fel de puternic precum promite, dar, pentru prima dată după mult timp, viitorul tehnologic pare să aibă accente europene.

Sursa articol:BBC

Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Europa vrea să prindă următorul val al revoluției cipurilor fotonice

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating