Ne aflăm într-o perioadă în care inteligența artificială și tehnologia digitală evoluează într-un ritm amețitor. În spatele aplicațiilor care ne uimesc zilnic, se ascund însă centre de date de proporții impresionante, numite „hyperscale data centers” (centre de date de tip „hiperscală”). Aceste facilități gigantice, care găzduiesc mii de servere și gestionează volume uriașe de informații, au ajuns să fie adevărați coloși ai consumului energetic.
Un studiu recent a încercat să afle câtă energie folosesc aceste centre de date din Statele Unite și, implicit, ce impact au asupra mediului. Cercetătorii au analizat activitatea a 403 centre de date de mari dimensiuni, selectate dintr-o bază de date ce a inclus inițial 675 de facilități. Au rămas doar acelea care aveau date verificabile despre capacitatea electrică și infrastructura necesară răcirii și conectării la rețea. Chiar și așa, estimarea este una conservatoare, pentru că aproape 300 de centre potențial mari nu au putut fi incluse în analiză din lipsă de informații clare.
În medie, fiecare centru de date studiat are o capacitate electrică de aproximativ 40 de megawați – suficient cât să alimenteze un mic oraș. Însă nu toate funcționează la capacitate maximă: centrele tradiționale operează, de obicei, la 48% din potențial, pe când cele dedicate antrenării inteligenței artificiale ajung la 70%. Astfel, consumul total estimat pentru aceste centre în perioada mai 2024 – aprilie 2025 variază între 68 și 99 de terawatt-oră. Pentru comparație, această cantitate reprezintă între 1,5% și 2,2% din întreaga energie electrică folosită anual în Statele Unite – cam cât consumă un stat precum Wisconsin sau Indiana.
Evoluția este spectaculoasă: dacă în 2018 toate centrele de date din SUA (cu excepția celor folosite pentru criptomonede) consumau 76 de terawatt-oră, în 2024 s-a ajuns la 192 de terawatt-oră. Studiul arată că centrele de tip hiperscală sunt responsabile pentru o treime, poate chiar jumătate, din acest consum uriaș.
Bineînțeles, un asemenea apetit energetic are și o amprentă de carbon pe măsură. Cercetătorii au estimat că, doar pentru aceste 403 centre, emisiile anuale de dioxid de carbon se situează între 21 și 31 de milioane de tone metrice, adică aproximativ 0,5% din emisiile totale de CO2 provenite din combustibili fosili în SUA. Deși unele dintre aceste centre folosesc surse de energie ceva mai curate decât media națională, diferența nu este suficientă pentru a compensa impactul general.
Este clar că, pe măsură ce cererea pentru inteligență artificială și servicii digitale crește, va trebui să găsim soluții pentru alimentarea acestor centre de date fără a pune presiune suplimentară pe rețeaua electrică și pe mediu. Fie că vorbim de energie regenerabilă, eficientizare sau inovații în răcirea serverelor, viitorul tehnologiei depinde și de modul în care gestionăm această latură invizibilă, dar esențială, a lumii digitale. Poate că următoarea mare revoluție nu va fi doar în algoritmi, ci și în felul în care alimentăm mințile electronice ale prezentului.
Sursa: Ars Technica


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România






















Leave a Reply