Potrivit unui studiu apărut în Science, un mediu degradat și haotic îi predispune pe oameni la un comportament discriminatoriu față de cei din jur.
Haosul favorizează stereotipurile, iar mediul în care trăim are un impact direct nu numai asupra stării noastre de spirit, ci și a modului de a gândi. Potrivit studiului realizat de cercetătorii olandezi Diederik A. Stapel, de la Universitatea Tilburg și Siegwart Lindenberg, de la Universitatea Groningen, dacă ne aflăm într-un loc ordonat, unde nu percepem elemente ale haosului, toate lucrurile merg cum trebuie. Atunci când însă ajungem într-un context neîngrijit, situația se schimbă: suntem predispuși să simplificăm, să apelăm în gândire la idei preconcepute și astfel să devenim circumspecți, suspicioși, mai puțin binevoitori față de persoanele întâlnite în cale; o atitudine „dușmănoasă” care poate merge până la discriminare.
Aceasta este concluzia la care au ajuns cei doi cercetători olandezi în urma a două experimente pe teren și trei studii de laborator. „Ca specialist în psihologie specială mă interesează foarte mult felul în care situațiile concrete pot influența comportamentul oamenilor mai mult decât biologia sau trăsăturile de personalitate”, a comentat Stapel. După cum a precizat, rezultatele studiului au fost chiar și pentru el puțin surprinzătoare. ”Mă așteptam la ele, dar nu într-un mod atât de limpede. Ideea era provocatoare și riscantă deoarece oamenii nu percep într-un mod atât de conștient diferitele condiții de ordine sau dezordine”.
Raționând la un nivel de bază, ambientul nu are o structură deosebită, a mai explicat specialistul: poate fi dezordonat, asimetric sau ordonat și simetric. Iar unul dintre motivele care-i fac pe oameni să apeleze la stereotipuri, după cum au dovedit-o experimentele, este că „ordonând se dă mai ușor o structură vieții, care poate fi mai ușor controlată”. Prin urmare, este logic să presupui că „și diferențele la nivel ambiental – ordinea sau dezordinea de tip fizic – influențează în egală măsură gradul în care se recurge la stereotipuri” .
În opinia autorilor studiului, a recurge la generalizarea excesivă și la locurile comune reprezintă „un mecanism mental de curățire, menit a-i ajuta pe oameni să înfrunte haosul fizic”. O reacție universal valabilă deoarece are loc la un nivel cognitiv primar, comun așadar celor mai diferite culturi. Și care te face să reflectezi cu privire la riscurile sociale ale unei dezordini neașteptate la scară largă, de genul unui atentat terorist, al unui dezastru natural sau al unei crize economico-politice: toate situații în care, la orice latitudine, oamenii au tendința de a reacționa căutând ordinea sau structura. „Este unul dintre principalii factori care ghidează comportamentul. În fața aleatoriului evenimentelor, dezastrelor, absurdității multor situații, se caută o semnificație și previzibilitatea. Este o exigență comună tuturor oamenilor, în diferite grade, care face viața mai ușor de înfruntat”, mai crede Stapel.
Sursa: La Repubblica
Sursă foto: Adevărul.ro
