Omul de zăpadă din spaţiu – imagini uimitoare transmise de nava spaţială Dawn de pe Asteroidul Vesta

După o călătorie ce a durat aproape patru ani, totalizând 2.8 miliarde de kilometri, nava spaţială a NASA, Dawn, a intrat pe orbita asteroidului Vesta şi a prelevat mai mult de cinci sute de fotografii ale acestuia. Primele prim-planuri ale gigantului asteroid ne înfăţişează o emisferă nordică plină de cratere, inclusiv o grupare de trei cratere, denumită „Omul de zăpadă” şi o emisferă sudică mai plană, dominată de un singur crater gigant.

Vizualizarea de aproape a asteroidului Vesta constituie o premieră, până în prezent acesta fiind fotografiat doar de la distanțe mai mari.

Surprinzătoare pentru oamenii de ştiinţă a fost descoperirea, de-a lungul Ecuatorului asteroidului cu suprafaţă stâncoasă, a unor caneluri adânci. Aceştia nu se aşteptau la o astfel de descoperire, Christopher Russell, cercetătorul şef al Universităţii din California afirmând că „putem observa o suprafaţă variată”.

Emisfera sudică a Vestei este dominată de un crater gigant, rezultat al unei coliziuni datând din urmă cu câteva ere geologice – urmare a acestei coliziuni, Pământul ar fi fost bombardat la acea vreme de numeroşi meteoriţi.

Partea nordică a asteroidului este acoperită de cratere mai vechi, inclusiv de un grup de trei cratere, botezat, datorită formei sale, de către cercetători, „Omul de Zăpadă”.

Vesta este atât de bogată în caracteristici încât va ţine oamenii de ştiinţă ocupaţi pentru câţiva ani, potrivit lui Holger Sierks, membru al Societăţii Max Planck din Germania, operator al camerei foto.

Situat la o distanţă de 117 milioane de mile de Terra, Vesta este al doilea component ca mărime al centurii de asteroizi, o zonă dintre Marte şi Jupiter, populată cu sute de mii de corpuri cereşti, formată cu aproximativ 4.5 miliarde de ani în urmă, în condiţii similare cu celelalte planete din sistemul nostru solar.

Se spune despre corpurile mai mari, precum Vesta, că s-ar fi putut transforma în planete dacă nu s-ar fi aflat în câmpul gravitaţional al lui Jupiter.

Dawn, un proiect internaţional în valoare de 466 milioane dolari, a fost lansat în 2007, prima sa misiune fiind explorarea celor mai mari componente ale centurii de asteroizi, Vesta şi Ceres. Naveta este alimentată prin propulsie ionică, în locul combustibililor tradiţionali pentru rachete. În iulie 2012 Dawn va părăsi Vesta urmând ca din 2015 să cerceteze asteroidul Ceres „fratele mai mare” al acestuia, corp ceresc cu o suprafaţă acoperită de gheaţă. Datorită prezenţei apei îngheţate, Dawn nu se va apropia la fel de mult de Ceres, pentru a nu risca contaminarea sa.