De curând s-a descoperit că o pasăre uriaşă, măsurând aproximativ 3 metri, a trăit în epoca dinozaurilor, în urmă cu 83 milioane de ani. Ca mărime, este a doua pasăre preistorică şi supravieţuia printre uriaşii prădători non-avieni.
Pe numele său Samrukia nessovi, ca aspect, este foarte asemănătoare struţului și trăia în spaţiul actual al Kazakhstanului.
Descoperirea confirmă că păsări gigantice au trăit printre dinozaurii non-avieni, potrivit autorului Darren Naish, cercetător asociat al Şcolii de Ştiinţe ale Pământului şi Mediului, din cadrul Universităţii din Portsmouth. Mai mult, existenţa lor infirmă teoria potrivit căreia Cretacicul ar fi fost o epocă exclusiv a dinozaurilor non-avieni, fiind nevoiți să admitem că pe lângă aceştia şi-au găsit locul şi alte animale terestre.
Fosila descoperită de Naish şi echipa sa fusese contaminată, semănând mai degrabă cu un oviraptozaur – un fel de dinozaur cu pene. Singurul lucru rămas intact din ea este mandibula inferioară, lipsită de dinţi. Însă, structura şi carcateristicile sale sunt asociate cu caracteristicile păsărilor, în niciun caz dinozaurilor non-avieni, consideră cercetătorii.
Oamenii de ştiinţă au concluzionat că, în timpul vieţii, craniul păsării ar fi avut un metru lungime. La sol, în picioare, pasărea ar fi măsurat trei metri înălţime, iar în zbor, în cazul în care era zburătoare, anvergura aripilor sale ar fi depăşit 3.6 metri.
Gigantica pasăre devine astfel a doua pasăre preistorică din punct de vedere al mărimii. Pe primul loc se situează Gargantuavis philoinos, care ar fi trăit pe teritoriul actual al Franţei în urmă cu 70 milioane de ani. Şi aceasta semăna cu struţul şi părea a fi nezburătoare.
Revenind la Samrukia, aceasta a coexistat într-un ecosistem variat, alături de dinozauri şi alţi prădători. În aceeaşi zonă au fost găsite şi păsări de mai mici dimensiuni, numite Bostobynskaya, alături de broaşte ţestoase şi salamandre. În prezent, aspectul locului este deşertic, dar în vremea dinozaurilor era o câmpie mănoasă, întretăiată de numeroase râuri. De asemenea, fosilele descoperite sugerează şi existenţa unor păduri în zonă.
Încă nu se ştie cu ce anume se hrănea uriaşa creatură, cercetătorii negăsind dovezi ale preferinţelor sale culinare – de aceea, ei tind să creadă că era omnivoră, asemănător multor păsări actuale.
