Standardul de viață din copilărie ar putea infulența decisiv ADN-ul indivizilor

Mai mulți oameni de știință canadieni și britanici, de la Universitatea McGill din Montreal, de la Universitatea din Columbia Britanică în Vancouver și de la Insitutul UCL pentru Sănătatea Copiilor din Londra au conchis, în urma unui studiu concentrat asupra metilării genelor asociate cu factorii economici și sociali din primii ani de viață, că modul de trai din copilărie afectează vizibil ADN-ul până la vârsta mijlocie.

Cercetătorii au observat diferențe evidente în nivelul de metilare a genelor între cei crescuți în familii cu standarde de viață foarte ridicate și cei din familii cu nivel de trai foarte scăzut. Diferențe importante ale nivelurilor de metilare au fost asociate cu efectul combinat al bunăstării, condițiilor locative și ocupației părinților din perioada creșterii fătului, și mai puțin în raport cu circumstanțele socio-economice ale individului odată aflat la maturitate. Adică diferențele de ADN sunt vizibile și la adulții cu standarde de viață diferite, dar se manifestă mai ales în cazul diferențele de trai din copilărie.

Descoperirea poate explica de ce sănătatea precară este în general asociată cu poziția socio-economică joasă și de ce aceasta se poate menține pe viață, în ciuda unei ameliorării ulterioare a condițiilor de trai. Potrivit studiului, se pare că este posibil ca împrejurările primilor ani de viață să fie integrate biologic în genomul individului și astfel să-i influențeze sănătatea, în bine sau în rău, pe întreg parcursul vieții.

Metilarea ADN reprezintă o așa-numită modificare epigenetică legată de schimbările pe termen lung ale activității genelor, schimbări ce se răsfrâng, într-un fel sau în altul, asupra stării de sănătate. Altfel spus, metilarea unei gene într-un punct semnificativ din ADN îi reduce acesteia activitatea.

Cercetătorii au măsurat diferențele de metilare ADN între grupuri socio-economice concentrându-se asupra a 20.000 de gene. Este pentru prima oară când cineva a realizat o corelare între aspectele economice ale vieții timpurii și biochimia ADN-ului, susține Moshe Szyf, profesor de farmacologie la Universitatea McGill.

Dacă ne gândim la genom ca la o înșiruire de enunțuri, ADN-ul, sau literele enunțului, reprezintă ceea ce moștenim de la mama și de la tatăl nostru. Metilarea ADN este cumva asemenea semnelor de punctuație care determină câte litere trebuie combinate în propozițiile și paragrafele care sunt apoi „citite” diferit în diferitele organe ale trupului, explică Szyf. Am înțeles că aceste „semne de punctuație” sunt influențate de semnalele care vin din mediu și capătă un anumit caracter definitor de la condițiile de trai din copilărie. Ele acționează, credem, ca un mecanism de adaptare a ADN-ului la lumea aflată într-o permanentă schimbare, mai adaugă geneticianul.

Bolile adulte cunoscute ca fiind asociate cu dezavantajele vieții timpurii includ afecțiuni cardiace coronariene, diabetul de tip B și tulburările respiratorii. Acum, cu noul studiu, se speră la identificarea rețelelor de gene cu diferențe de metilare corelate în mod specific cu anumite boli.

Sursa

Foto: Christoph Bock (Max Planck Institute for Informatics) via Wikimedia