Într-o galaxie foarte îndepărtată s-au descoperit emisii de carbon

Astronomii Institutului Max Planck, din Heidelberg, Germania, au detectat cantităţi mari de gaze şi praf în galaxia care conţine cea mai îndepărtată gaură neagră super-masivă cunoscută.

Galaxia în cauză, numită ULAS J1120+0641, se află la o distanţă de 13 miliarde ani lumină de Terra. Astronomii germani au studiat-o cu ajutorul telescoapelor IRAM (Institut de Radio Astronomie Millimétrique), situate în Alpii Francezi, la o înălţime de 2.550 m. Ei văd îndepărtata galaxie aşa cum se prezenta ea la numai 740 milioane de ani de la începuturile Universului (acum 13,7 miliarde de ani).

Gaura neagră super-masivă din miezul galaxiei are de 2 miliarde de ori masa Soarelui.

Ce i-a surprins pe cercetători a fost cantitatea mare de carbon observată, acest element fiind creat prin fuziunea nucleară a heliului din stelele masive şi ejectat la momentul „morţii” acestora în explozii de tip supernovă.

Echipa de savanţi s-ar fi aşteptat să găsească semnale puternice ale unor elemente mai grele (metale în jargonul astronomic) în această emisie energetică, dar IRAM a detectat urme de carbon.

Această descoperire indică faptul că J1120+0641 producea stele la acel moment, dr. Bram Venemans, de la Institutul Max Planck, calculând că o făcea la o rată de o sută de ori mai mare decât cea observată în prezent în Calea Lactee.

Astronomii europeni au concluzionat că prezenţa în cantităţi atât de mari a carbonului confirmă că formarea masivă de stele trebuie să fi avut loc în scurta perioadă scursă între Big Bang şi momentul observat cu ajutorul IRAM.

Sursa

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România