Deşi evenimentele naturale descrise în Biblie sunt considerate a fi alegorice, cercetătorii confirmă, pe baza indiciilor geologice şi a datelor astronomice, ipoteza biblică potrivit căreia Iisus Hristos ar fi fost crucificat într-o vineri, în data de 3 aprilie, între anii 26-36A.D.
Potrivit Noului Testament, Iisus Hristos a fost crucificat în data de 3 aprilie 33 A.D.
Un nou studiu, publicat în revista International Geology Review, a analizat activităţile seismice din zona Mării Moarte, pornind de la textul Evangheliei după Matei, care la capitolul 27 vers. 50-51 menţionează că la momentul crucificării a avut loc un cutremur: „Iar Iisus, strigând iarăşi cu glas mare, Şi-a dat duhul. Şi iată, catapeteasma templului s-a sfâşiat în două de sus până jos şi Pământul s-a cutremurat şi pietrele s-au despicat.”
Analizând datele seismice din regiune şi sedimentele de pe plajele Mării Moarte, geologii Jefferson Williams, de la Supersonic Geophysical, Markus Schwab şi Achim Brauer de la Centrul German pentru Geoştiinţe, au descoperit faptul că cel puţin două cutremure majore au avut loc în perioada cuprinsă între anii 26-36 A.D., perioadă ce corespunde mandatului lui Pontius Pilat de prefect roman în Iudeea.
Potrivit cercetătorilor, data şi ziua (Vinerea Mare) crucificării pot fi cunoscute cu destul de multă precizie, dar problema anului rămâne însă în discuţie.
Pentru a lămuri problema datei şi a zilei, savanţii au citat un alt studiu, din revista Nature, care ajunsese la următoarele concluzii: cele patru Evanghelii, precum şi Analele lui Tacitus susţin ipoteza conform căreia crucificarea a avut loc în perioada în care Pontius Pilat era prefect în Iudeea; potrivit Evangheliilor, crucificarea a avut loc într-o zi de vineri, iar Iisus a murit cu câteva ore înainte de începerea Sabatului; Evangheliile sinoptice (Matei, Marcu şi Luca) stabilesc moartea lui Iisus înainte de căderea nopţii a zilei de 14 Nissan, adică exact înainte de începerea mesei de Paşte; Evanghelia după Ioan diferă de cele sinoptice, indicând moartea lui Iisus înainte de căderea nopţii a zilei de 15 Nissan.
Coroborând datele din calendarul evreiesc şi calculele astronomice, cercetătorii susţin că data de 3 aprilie și ziua de vineri, ar fi foarte probabilă ca dată a crucificării.
Pentru a lămuri misterul ce planează asupra anului crucificării, echipa de savanţi va analiza alt fenomen natural menţionat de cele patru Evanghelii, respectiv întunericul care s-a lăsat după-amiaza: „Iar de la ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste tot Pământul, până la ceasul al nouălea.” (Evanghelia după Matei, cap. 27 vers.45).
Cercetătorii cred că această întunecare bruscă ar fi fost provocată de o furtună de nisip, astfel că vor investiga existenţa unor depozite de nisip în sedimentele, datând din secolul 1, din zona Ierusalimului.
Sursa
