Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.
Pentru temperatura corpului avem termometre, pentru tensiunea arterială avem tensiometre. Din păcate, nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem cuantifica durerea fizică.
În schimb, dispunem de o tehnică, numită imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (Functional magnetic resonance imaging – fMRI) care a arătat cum se activează anumite zone din creier (dintre care amintim cortexul cingular anterior, cortexul somatosenzorial și talamusul) atunci când cineva simte o durere fizică. Din păcate aceleași zone se activează și atunci când cineva simte și alte dureri decât cele fizice, cum ar fi durerea singurătății, trăirile depresive etc.
Tor Wager, neurolog la Universitatea Colorado, împreună cu echipa sa, a reușit să identifice modelul, semnătura, activării zonelor din creier care reacționează la durere.
În prima etapă a experimentelor, grupul lui Wager a identificat modul specific în care se activează anumite zone din creier, atunci când o persoană resimte senzații dureroase. Pentru aceasta au fost scanate, prin tehnica fMRI, creierele a 20 de persoane, în timp ce acestea își țineau mâna în apă fierbinte, cu temperaturi cuprinse între între 44,3 și 49,3 grade Celsius. Subiecții erau rugați să își evalueze singuri nivelul durerii. Pe imaginile obținute prin fMRI s-au identificat zonele care erau activate pe parcursul experimentului și astfel s-a putut identifica ”semnătura” răspunsului cerebral la durere. De remarcat este faptul că intensitatea semnăturii era corelată cu nivelul durerii, de la nivelul neplăcut (pentru temperaturi ale apei de 44,3 grade Celsius), până la insuportabil (pentru temperaturi ale apei de 49,3 grade Celsius).
Câteva exemple experimentale ale zonelor din creier, care se activează atunci când este resimțită o durere.
În etapa următoare subiecții au repetat experimentul, fără a mai comunica echipei de experimentatori nivelul durerii resimțite. Numai pe baza semnăturii cerebrale, echipa de cercetători a putut distinge nivelul durerii cu o acuratețe de 93%.
Unii dintre subiecți au primit un analgezic intravenos. S-a constatat o atenuare a semnăturii cerebrale la durere, chiar și atunci când participanții la expermient credeau că primesc un placebo, ceea ce sugerează faptul că această tehnică ar putea deveni un instrument prețios pentru testarea analgezicelor și pentru alegerea soluțiilor celor mai eficiente în tratarea durerii.
Surse: Science, An fMRI-Based Neurologic Signature of Physical Pain (NEJM, 11 aprilie 2013)
Cristian Român (n. 1957) este inginer de aeronave și, începând din 1992, jurnalist de știință. Scrie pentru revista Știință și Tehnică și a realizat numeroase emisiuni de popularizare a științei atât pentru televiziune, cât și pentru radio. Este autorul cărții Ultima aventura: Universul. Valoarea textelor sale i-a fost recunoscută prin acordarea, în 2003 și 2006, a Premiului Comisiei Naționale a României pentru UNESCO pentru jurnalismul de știință, secțiunea presă scrisă. De asemenea el a primit Petre Sergescu al Academiei Române pentru cartea ”100 de inovatori români”, al cărei coautor a fost.
Leave a Reply