A trăit acum 500 de milioane de ani: un prădător ciudat cu trei ochi descoperit în Canada

Descoperirea recentă a unei noi fosile, Mosura fentoni, de către paleontologii canadieni explorează misterele faunei marine cambriene, o perioadă în care viața pe Pământ s-a diversificat într-un ritm rapid. Ea a fost descrisă într-un articol publicat în Royal Society Open Science. Acest prădător vechi de 506 milioane de ani, descoperit în faimosul Burgess Shale din Canada, este o creatură surprinzător de complexă care, în ciuda dimensiunilor sale reduse, revoluționează cunoștințele noastre despre artropodele timpurii. Dar cine a fost cu adevărat Mosura și ce ne spune ea despre originile evoluției artropodelor?

Șisturile Burgess Shale, din parcurile naționale Yoho și Kootenay, sunt incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și sunt renumite pentru bogăția și calitatea fosilelor sale cambriene. Aceste fosile le-au permis oamenilor de știință să înțeleagă mai bine evoluția rapidă a vieții marine din acea vreme. Printre cele mai notabile descoperiri se numără radiodonții, un grup de artropode marine primitive care au dominat oceanele la începutul erei artropodelor. Printre acestea, Mosura fentoni se remarcă printr-o serie de caracteristici anatomice unice care îi conferă un loc special în arborele evoluției artropodelor. Acest prădător minuscul – de mărimea unui deget arătător uman – aparținea unui grup similar cu creaturi precum Anomalocaris canadensis, un alt radiodont gigantic. Cu toate acestea, Mosura depășește strămoșii săi, oferind specificități care o izolează, atât în ​​ceea ce privește morfologia, cât și evoluția sa.

Ceea ce face din Mosura fentoni o creatură interesantă este anatomia sa. Avea trei ochi, o caracteristică rară printre artropodele timpurii. Această trăsătură este cu atât mai fascinantă cu cât evidențiază strategiile de percepție vizuală ale acestor animale primitive, care erau deja prădători sofisticați ai timpului lor. Dar asta nu e tot. Mosura poseda o regiune corporală asemănătoare abdomenului, compusă din 16 segmente strâns ambalate, căptușite cu branhii. Această structură sugerează o formă de convergență evolutivă cu grupuri moderne, cum ar fi crabii potcoavă, păduchii de lemn și insectele, care au în comun organe respiratorii segmentate în partea din spate a corpului. Deși acest tip de segment este observat în grupurile moderne, este de o importanță capitală să vedem aceste caracteristici apărând într-un organism atât de primitiv precum Mosura. Aceste segmente posterioare ar fi putut juca un rol într-o respirație mai eficientă, poate pentru un stil de viață specific habitatului sau pentru a susține un comportament prădător activ, deși cercetătorii nu au găsit încă un răspuns definitiv.

Mosura nu era un simplu gunoier. Datorită ghearelor articulate, ochilor complecși și gurii circulare căptușite cu dinți, era un prădător eficient, probabil capabil să captureze prade de dimensiuni comparabile. Structura corpului său, cu aripile de înot, sugerează că avea o mobilitate semnificativă în apă, permițându-i să vâneze cu agilitate în mediul său marin. Faptul că Mosura a evoluat atât de sofisticat la începutul erei artropodelor arată că aceste creaturi marine au avut o diversitate morfologică imensă încă din primele lor zile. Acest lucru ridică întrebări interesante despre originea și evoluția grupurilor timpurii de artropode, iar această fosilă oferă un indiciu cheie despre cât de repede au început aceste animale să se diversifice.

Descoperirea Mosurei fentoni nu numai că ne îmbogățește înțelegerea asupra artropodelor timpurii, ci și asupra evoluției animalelor marine. Acest prădător dintr-o altă epocă arată cât de diverse și adaptate erau primele forme de viață marină la un mediu complex și deschide calea către cercetări viitoare privind evoluția artropodelor și a altor grupuri de animale. Fosilele din șisturile Burgess, care continuă să ofere noi descoperiri, ne amintesc de importanța acestor situri pentru înțelegerea istoriei vieții pe Pământ. Prin cercetări de acest gen, putem nu numai să aflăm cum s-au diversificat artropodele timpurii, ci și să obținem indicii cruciale despre cum organismele din acea epocă au evoluat pentru a ocupa diverse nișe ecologice și a deveni strămoșii formelor de viață pe care le cunoaștem astăzi.

Fascinația față de aceste creaturi străvechi și adaptările lor marine va continua, fără îndoială, să crească pe măsură ce vor fi descoperite și studiate mai multe fosile.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România