După unele estimări, a treia parte din totalul organismelor de pe Pământ, ca masă, trăiește în subsolul și în sedimentele planetei noastre, chiar dacă viața și ecologia lor reprezintă un mister total pentru știință.
Recent, microbiologul James Holden de la Universitatea din Massachusetts Amherst și alții ca el au oferit pentru prima oară date amănunțite despre un grup de asemenea microbi trăitori în crăpăturile vulcanilor subacvatici, care expiră metan.
De ceva timp deja oamenii de știință sunt intrigați de prezența gazului metan în atmosfera rarefiată a lui Marte. Moleculele de metan sunt ușor dezintegrate de radiația solară ultravioletă, așadar orice metan prezent pe o planetă trebuie să fi fost eliberat recent. Prin urmare, comunitatea științifică dezbate de ani de zile proveniența metanului marțian având ca sursă posibilă viața microbiană sau geologia.
Din datele ultimelor două decade rezultă cu sub suprafața Pământului se află o cantitate incredibilă de biomasă, comparabilă cu cea de sub cer. În mod special interesanți pentru cercetare sunt microbii izvoarelor hidrotermale de pe vulcanii submarini, care le furnizează organismelor sursele de nutrienți și de energie necesare.
Studiile de acest fel se apleacă asupra unor chestiuni privitoare la modul în care arătau procesele metabolice pe Terra acum trei miliarde de ani și la cum arată posibilele forme de viață microbiană pe alte planete. Pentru că cercetarea implică metanogeni, microbi care inhalează hidrogen și dioxid de carbon pentru a produce metan, ea ar putea face lumină și asupra formării gazelor naturale terestre.
Cercetătorii au folosit submarinul științific Alvin pentru a colecta mostre din fluidele hidrotermale emanate de furnalele subacvatice cu o temperatură de 350 0C aflate pe vulcanul Axial și în Segmentul Endeavour, din preajma coastei pacifice a SUA, la o adâncime de circa 1,5 – 2,5 kilometri.
Una dintre cele mai importante descoperiri făcute cu ocazia studierii celor două locații este cea că unele organisme metanogene hipertermofile pot supraviețui hrănindu-se cu deșeurile de hidrogen produse de alte hipertermofile, de unde concluzia că metanogenele cresc pe baza microbilor producători de hidrogen. Prin urmare, este vorba despre un ecosistem metanogen care include o relație simbiotică între microbi.
