Ce-ar fi dacă extrasul de cont ar putea detecta boala Alzheimer cu 10 ani înainte?

Este o idee care sună ca ceva desprins dintr-un roman science fiction și totuși: potrivit unui nou studiu publicat în JAMA Network Open, obiceiurile tale bancare ar putea dezvălui primele semne ale declinului cognitiv, uneori cu până la zece ani înainte de un diagnostic formal. Într-o perioadă în care populația îmbătrânește rapid, iar detectarea precoce devine o problemă crucială, aceste rezultate ar putea schimba modul în care ne monitorizăm sănătatea mintală… fără a părăsi măcar contul nostru bancar.

Studiul, realizat de Universitatea din Nottingham în colaborare cu Lloyds Banking Group, a examinat date anonimizate de la peste 66.000 de clienți. Printre aceștia, un grup de 16.742 de persoane au fost identificate ca având procură legală din cauza pierderii capacității financiare. Aceste profiluri au fost comparate cu alte 50.000 care nu au raportat nicio pierdere a capacității. Prin compararea acestor date, cercetătorii au observat schimbări subtile, dar consistente, în comportamentul financiar al persoanelor care se confruntă cu declin cognitiv, cu câțiva ani înainte de orice formalități medicale sau administrative.

Printre cele mai izbitoare semne: o scădere cu 9,6 puncte procentuale a cheltuielilor legate de călătorii, cu cinci ani înainte de acordarea procurii, mai puține cheltuieli pentru activități de agrement, cum ar fi grădinăritul, mai puține conectări la conturi bancare online, mai multe resetări PIN, carduri pierdute și plângeri de fraudă. În același timp, o creștere a cheltuielilor gospodăriei (facturi, mâncare etc.) indică o retragere treptată a individului din mediul său imediat.

Aceste schimbări pot părea banale atunci când sunt luate individual. Dar, atunci când sunt luate împreună și observate în timp, ele formează o semnătură comportamentală a declinului cognitiv. Cu alte cuvinte, modul în care ne gestionăm banii devine o oglindă discretă, dar revelatoare, a sănătății creierului nostru.

Pentru autorii studiului, această descoperire deschide posibilități imense: „Aceasta este o demonstrație puternică a modului în care datele financiare pot fi utilizate în mod responsabil pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile”, explică profesorul John Gathergood, coautor al studiului. Implicațiile sunt numeroase. Dacă aceste date ar fi încrucișate cu căile de sănătate (cu consimțământul persoanelor în cauză), ar fi posibil să: identificăm profilurile de risc, cu mult înainte ca persoanele dragi sau îngrijitorii să ia cunoștință de ele, țintim mai bine campaniile de conștientizare privind procurile sau sprijinul pentru persoanele în vârstă, dezvoltăm alerte automate, permițând acțiunea înainte de a se produce o eroare financiară gravă sau o fraudă.

Desigur, această abordare ridică probleme sensibile de confidențialitate. Nimeni nu își dorește ca banca sa să analizeze în secret fiecare achiziție pentru a pune un diagnostic medical. De aceea, cercetătorii insistă: analiza se bazează exclusiv pe date anonimizate, fără exploatare comercială. Scopul nu este de a monitoriza, ci de a ajuta. „Prin înțelegerea mai bună a semnalelor slabe care preced pierderea capacității financiare, instituțiile pot concepe măsuri de protecție mai eficiente și mai umane”, explică profesorul Gathergood.

Într-o lume în care boala Alzheimer afectează din ce în ce mai multe familii, fiecare an câștigat în diagnosticare poate face diferența. Ce-ar fi dacă soluția ar implica nu doar teste clinice, ci și observarea inteligentă a vieții noastre digitale de zi cu zi? În viitor, este posibil ca o alertă bancară binevoitoare să fie primul indiciu al unei deficiențe cognitive emergente. Cu toate acestea, trebuie să creăm un cadru etic, sigur și respectuos, în care tehnologia să rămână în slujba individului și nu invers.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România