Dr. Valeriu Tudose, cercetător al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a observat sistemul binar V404 Cygni, format dintr-o stea și o gaură neagră, care la sfârșitul lunii iunie s-a trezit la viață, după 26 de ani de hibernare. Gaura neagră a început să devoreze violent steaua companion, generând unul dintre cele mai luminoase obiecte de pe cer din punct de vedere energetic.

 

Observațiile au fost realizate în unde radio în cadrul colaborării JACPOT.

Aflat la 8000 de ani lumină depărtare de noi, chiar în galaxia noastră, sistemul binar V404 Cygni este format dintr-o gaură neagră și o stea care gravitează un centru comun de masă. Într-un proces gradual, gaura neagră fură materie din stea, materie care circulă dinspre stea spre gaura neagră, formând un disc de acreție în jurul celei din urmă, după cum se poate observa în ilustrația artistică de mai jos, făcută publică de Agenția Spațială Europeană.

La sfârșitul lunii iunie, acest proces a atins un prag critic, moment în care a devenit mult mai violent și mai vizibil. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1989. Astfel că astronomi de pe întreg mapamondul observă acest proces rar, care a mai fost observat doar în alte două ocazii, în 1938 și 1956.

Printre aceștia se numără și Dr. Valeriu Tudose, cercetător al Institutului de Științe Spațiale (ISS), unde lucrează în Laboratorul de Cosmologie și Fizica Astroparticulelor. Tudose face totodată parte din colaborarea JACPOT (Jet Acceleration and Collimation Probe of Transient X-ray Binaries — Studiul Accelerării și Colimării Jeturilor în Sisteme Binare X Tranziente).

Urmare a anunțurilor făcute de diverse observatoare începând cu 15 iunie privind intensificarea activității în sistemul V404 Cygni, Tudose, alături de colegii săi de colaborare, a apelat la EVN-Rețeaua Europeană VLBI (Very Long Baseline Interferometry) pentru a realiza observații radio asupra sistemului. EVN este o rețea de radio telescoape plasate mai ales în Europa, dar și în Africa de Sud și China, care împreună pot acționa ca un singur telescop de dimensiuni continentale.

Observațiile realizate de Tudose și colaboratorii au avut loc pe 23-24 iunie și 5-6 iulie. Scopul acestora este de a înțelege mai bine cum într-un sistem precum V404 Cygni, în care o gaură neagră atrage materie de la o stea, jeturile interacționează cu materia înconjurătoare. Încă nu se cunoaște cu exactitate cum se formează aceste jeturi și nici nu se știe în detaliu care este conexiunea lor cu discul de acreție.

Alături de observațiile în unde radio realizate de Institutul de Științe Spațiale, din România s-au realizat și observații optice la Institutul Astronomic al Academiei Române. Împreună, aceste date corelate și cu observațiile altor cercetători din lume, ar putea să ajute cercetătorii să înțeleagă mai bine ce se petrece în apropierea unei găuri negre.

Rezultatele preliminare ale observațiilor au fost raportate în The Astronomer’s Telegram #7730 și #7742.

Sursa

Upgrade